duminică, 22 noiembrie 2026 Articole Despre noi Contact Caută
Istoria
Istoria lumii, povestită cu rigoare și frumusețe
Două piese din Tezaurul de la Villena ar putea conține fier dintr-un meteorit
Descoperiri · Știre

Două piese din Tezaurul de la Villena ar putea conține fier dintr-un meteorit

Piesele sunt datate între 1400 și 1200 î.Hr. Analizele publicate în 2023 indică fier meteoritic, dar coroziunea impune verificări.

de 3 min de lectură

Foto: Superchilum / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Foto: Superchilum / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

O brățară și o sferă goală în interior, găsite lângă orașul Villena, în Spania, ar putea conține fier provenit dintr-un meteorit. Piesele sunt datate între 1400 și 1200 î.Hr., în Epoca Bronzului târziu. Analizele publicate în 2023 indică această origine a metalului, dar cercetătorii consideră rezultatele preliminare din cauza coroziunii.

Obiectele aparțin Tezaurului de la Villena, descoperit în 1963 într-o exploatare de pietriș, în cursul săpăturilor conduse de arheologul local José María Soler, potrivit Futura-Sciences. Tezaurul este considerat unul dintre cele mai importante tezaure preistorice de aur din Europa. Colecția se păstrează la Muzeul Arheologic din Villena.

Sfera ar fi putut împodobi o sabie sau un sceptru

Cele două piese se deosebesc prin metalul închis la culoare de vasele de aur care domină tezaurul. În însemnările de șantier din anul descoperirii, metalul era descris ca greu, asemănător plumbului, ascuns sub un înveliș de oxid crăpat.

Brățara are o formă recognoscibilă, însă întrebuințarea sferei rămâne o ipoteză. Cercetătorii cred că aceasta fusese îmbrăcată într-o foiță subțire de aur și că ar fi putut constitui capătul mânerului unei săbii sau al unui sceptru ceremonial.

Inventarul oficial al muzeului cuprinde 66 de obiecte. Numărul diferă de cel din alte catalogări menționate de Futura-Sciences, care înregistrează 59. Cele mai multe piese sunt lucrate din foi de aur; ansamblul include și argint, chihlimbar și fier.

Nichelul a oferit indiciul despre proveniența fierului

La șase decenii după descoperire, Salvador Rovira-Llorens, fost conservator al muzeului, a organizat cercetarea împreună cu cercetătorii Ignacio Montero Ruiz și Martina Renzi. Echipa a extras probe foarte mici din ambele obiecte și le-a examinat prin spectrometrie de masă, o metodă de analiză a compoziției chimice. Studiul a apărut în revista Trabajos de Prehistoria.

Analiza a identificat un aliaj, adică un amestec de metale, alcătuit din fier și nichel. Meteoriții au concentrații de nichel mult mai mari decât fierul obținut din minereuri terestre. Această caracteristică i-a condus pe cercetători la concluzia preliminară că ambele piese încorporează metal meteoritic.

Fierul era prețuit înainte de prelucrarea minereului local

În perioada realizării obiectelor, obținerea fierului prin topirea minereurilor nu ajunsese încă în Europa Occidentală. Comunitățile locale foloseau cupru și bronz, iar fierul adus de meteoriți era tratat ca un metal prețios, alături de aur și argint.

În estul Mediteranei sunt cunoscute obiecte din fier meteoritic din aceeași epocă, între care pumnalul ceremonial depus lângă regele Tutankhamun. Cercetătorii presupun că piesele de la Villena ar fi ajuns în Spania prin schimburi la mare distanță din acea regiune. Ipoteza lor ține și de lipsa dovezilor că meșteșugarii din Spania preistorică știau să prelucreze singuri acest fier.

Coroziunea impune verificări fără deteriorarea pieselor

De-a lungul mileniilor, coroziunea puternică a schimbat compoziția chimică a metalului de la suprafață. Din acest motiv, echipa păstrează caracterul preliminar al concluziilor. Dacă originea se confirmă, brățara și sfera ar fi cele mai vechi obiecte cunoscute din fier meteoritic descoperite în Peninsula Iberică.

Pentru verificare sunt prevăzute analize neinvazive, care nu deteriorează obiectele, inclusiv scanări cu aparate portabile cu raze X.

Andrei Dobrescu
Andrei Dobrescu
Redacția Istoria
Andrei Dobrescu scrie pe Istoria despre arheologie și despre lumea antică de pe teritoriul României: daci, romani, cetățile grecești de la Marea Neagră. Tot el urmărește descoperirile noi, din România și din lume. Pornește mereu de la obiect: moneda, mormântul, inscripția.