duminică, 22 noiembrie 2026 Articole Despre noi Contact Caută
Istoria
Istoria lumii, povestită cu rigoare și frumusețe
Cercetătorii au identificat variola ovină pe trei file ale Evangheliarului de la York
Descoperiri · Știre

Cercetătorii au identificat variola ovină pe trei file ale Evangheliarului de la York

Trei file ale Evangheliarului de la York conțin urme virale. Cercetarea include și dinți de oaie din epoca bronzului, din stepa eurasiatică.

de 3 min de lectură

Imagine ilustrativă - Istoria

Imagine ilustrativă – Istoria

Pe trei file din Evangheliarul de la York, un manuscris englezesc vechi de aproximativ 1.000 de ani, cercetătorii au găsit ADN-ul virusului variolei ovine, o boală mortală pentru oi. Cartea a fost redactată la Canterbury, iar urmele infecției au rămas în pielea animalelor folosită pentru pagini.

Descoperirea aparține unei echipe internaționale conduse de University College Dublin. Studiul a fost publicat în septembrie 2026 în Science Advances și descrie prima recuperare de pe pergament a unui genom de agent patogen, adică a informației genetice a unui organism care provoacă boală, potrivit Science et vie.

Pielea paginilor a păstrat urmele infecțiilor

Pergamentul era făcut din piei de animale de crescătorie, precum vițeii, oile și caprele. În fibre se puteau păstra urmele infecțiilor pe care animalele le aveau la moarte. Echipa a extras de aici ADN vechi, materialul genetic rămas de la virus.

Identificarea lui pe mai multe file ale aceleiași cărți indică folosirea unor piei provenite de la animale infectate. Cercetarea a găsit semnătura virală și în alte manuscrise britanice și de pe continentul european, realizate între secolele al VIII-lea și al XIV-lea.

Unele pagini cu urme virale erau însă din piele de vițel sau de capră, deși variola ovină afectează în principal oile. Explicațiile posibile sunt o transmitere rară între specii sau contaminarea pieilor în timpul fabricării pergamentului.

Dinții de oaie duc cercetarea până în epoca bronzului

Pentru a căuta urme anterioare manuscriselor, cercetătorii au analizat dinți de oaie din epoca bronzului. Aceștia proveneau din tabere ale păstorilor nomazi din stepa eurasiatică și păstrau ADN viral.

Probele din manuscrise și vestigii osoase au indicat virusuri înrudite. Rezultatele sugerează că acestea ar fi circulat cu peste 3.700 de ani în urmă.

Echipa a comparat secvențele genetice vechi cu cele ale virusurilor actuale. Pe această bază, principalele linii evolutive s-ar fi separat între acum 11.500 și 3.700 de ani. Cercetătorii leagă ipotetic diversificarea de domesticirea oilor și de deplasarea lor treptată din stepă spre Europa.

Genomul ar fi suferit relativ puține schimbări de atunci, spre deosebire de evoluția genetică a virusului care provoacă variola umană.

Variola ovină rămâne foarte contagioasă: se poate răspândi într-o turmă în câteva zile, ucide mai ales animalele tinere și afectează producția de lână, carne și lapte. La data relatării, în Grecia era în desfășurare un focar care provoca pierderi mari crescătorilor.

Andrei Dobrescu
Andrei Dobrescu
Redacția Istoria
Andrei Dobrescu scrie pe Istoria despre arheologie și despre lumea antică de pe teritoriul României: daci, romani, cetățile grecești de la Marea Neagră. Tot el urmărește descoperirile noi, din România și din lume. Pornește mereu de la obiect: moneda, mormântul, inscripția.