duminică, 22 noiembrie 2026 Articole Despre noi Contact Caută
Istoria
Istoria lumii, povestită cu rigoare și frumusețe
Un tumul cercetat pentru parcul eolian de la Fălciu ascundea morminte de acum 5.000 de ani
Descoperiri · Știre

Un tumul cercetat pentru parcul eolian de la Fălciu ascundea morminte de acum 5.000 de ani

Cercetările din 26 mai până în 10 iunie 2026 au identificat 14 morminte la Fălciu, într-un tumul aflat lângă amplasamentul unei turbine.

de 2 min de lectură

Sursa foto: Ilinca Pavel / Istoria

Sursa foto: Ilinca Pavel / Istoria

În comuna Fălciu, județul Vaslui, arheologii au găsit 14 morminte de înhumație, adică de îngropare a trupurilor, într-un tumul, o movilă funerară de pământ. Mormintele acoperă epoca bronzului timpuriu și târziu; cele mai vechi sunt atribuite culturii Yamnaya și au aproximativ 5.000 de ani.

Săpăturile de la „Movila Boziei, Cetățuie” s-au desfășurat între 26 mai și 10 iunie 2026. Responsabilul științific al cercetării a fost muzeograful dr. Mircea Oancă. Alături de el au lucrat dr. Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, și cercetători din România și Republica Moldova.

Amplasarea unei turbine a dus la cercetarea movilei

Investigația arheologică preventivă, făcută înaintea lucrărilor de construcție, a avut loc pentru proiectul „Parc Eolian Fălciu”. Mircea Oancă a explicat că amplasamentul prevăzut pentru una dintre turbine se afla lângă situl Tumulul de la Bozia, ceea ce a impus cercetarea acestuia.

Movila făcea parte dintr-un patrimoniu arheologic identificat anterior. În 2021, Oancă inventariase pe teritoriul comunei 29 de situri, dintre care 18 erau tumuli. Studiul fusese realizat pentru actualizarea documentelor de urbanism ale comunei: Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism. Siturile au fost apoi incluse în Repertoriul Arheologic Național, pentru protejarea patrimoniului.

Cele mai vechi înhumări aparțin culturii Yamnaya

Cultura Yamnaya este asociată tranziției dintre epoca cuprului și epoca bronzului. Conturarea sa ca identitate distinctă este plasată între 3.000 și 2.600 î.Hr., în stepa ponto-caspică: câmpiile ierboase, lipsite de arbori, întinse de la nordul Mării Negre până la nordul Mării Caspice.

Comunitățile aveau o viață nomadă, principala lor ocupație fiind creșterea unor turme mari. Practicile funerare descrise pentru această cultură cuprindeau:

  • Așezarea morților pe spate, în poziție chircită, cu genunchii îndoiți.
  • Presărarea trupurilor cu ocru roșu.
  • Ridicarea unor movile de pământ peste gropile de înhumare.

Numele Yamnaya vine din rusescul „yama”, cu sensul de „groapă”, și trimite la camerele funerare subterane. Movilele funerare sunt cunoscute și sub denumirea de kurgane.

La mică adâncime, echipa a identificat și o amenajare funerară secundară, alcătuită din oase de cal. Aceasta pare să fi fost realizată după mormintele din tumul, însă specialiștii nu i-au putut stabili cu exactitate perioada, în lipsa inventarului funerar și a analizelor C14.

Andrei Dobrescu
Andrei Dobrescu
Redacția Istoria
Andrei Dobrescu scrie pe Istoria despre arheologie și despre lumea antică de pe teritoriul României: daci, romani, cetățile grecești de la Marea Neagră. Tot el urmărește descoperirile noi, din România și din lume. Pornește mereu de la obiect: moneda, mormântul, inscripția.