Pe 29 septembrie 1918, la Salonic, Bulgaria a cerut armistițiul. În spatele acestei date stătea un drum lung, început cu patru ani mai devreme, când artileria și flotila Austriei de pe Dunăre bombardau Belgradul. Între aceste două momente, Balcanii au fost unul dintre cele mai dure teatre ale Primului Război Mondial: fronturi întinse prin munți și văi înguste, armate care au luptat cu lipsa de muniții, epidemii, retrageri în iarnă și orașe cucerite, pierdute și recucerite.
Campania din Balcani s-a desfășurat între 28 iulie 1914 și 29 septembrie 1918. A cuprins Peninsula Balcanică, inclusiv România, și a adus față în față forțele Antantei, sârbe, muntenegrene, elene, franceze, britanice, italiene, române și ruse, cu cele ale Puterilor Centrale, austro-ungare, germane, otomane și bulgare. În linii mari, luptele s-au împărțit în Campania din Serbia, Campania din Muntenegru, Campania din Macedonia și Campania din România. Dar dincolo de această împărțire, firul poveștii are o logică mai simplă și mai apăsătoare: Serbia a rezistat în 1914, a fost doborâtă în 1915, frontul s-a mutat la Salonic, iar în 1918 prăbușirea Bulgariei a deschis drumul eliberării Serbiei și a accelerat sfârșitul războiului.
Pe scurt, în timp
- 1914Începe campania din Balcani odată cu războiul dintre Austro-Ungaria și Serbia.
- 1915Atacul combinat austro-germano-bulgar cucerește și ocupă Serbia și Muntenegru.
- 1916Se formează frontul din Macedonia, unde armata sârbă reorganizată reintră în luptă.
- 1917Grecia intră în război de partea Antantei.
- 1918Ofensiva din Macedonia rupe frontul bulgar, iar Bulgaria cere armistițiul pe 29 septembrie.
Pe ce se sprijină acest dosar
Dosar întocmit pe baza surselor de mai sus, între care articole din Wikipedia, disponibile sub licență Creative Commons Attribution-ShareAlike.
Ilustrație editorială (Istoria).
