Imagine ilustrativă – Istoria
Un bloc de piatră cu două rânduri de inscripție romană a fost extras marți, 20 octombrie 2026, dintr-un zid al Băilor Romane de la Fortuna, în Regiunea Murcia, în sud-estul Spaniei. Forma literelor situează piesa între sfârșitul secolului I î.Hr. și secolul I d.Hr.
Descoperirea aparține echipei conduse de istoricul Gonzalo Matilla, profesor la Universitatea din Murcia și directorul săpăturilor, potrivit La Brújula Verde. Datarea se bazează pe analiza paleografică, adică studierea felului în care erau scrise literele în diferite perioade.
Piatra a apărut când arheologii îndepărtau resturile unei structuri antice prăbușite. Era încorporată într-un zid interpretat ca parte a incintei nordice a complexului. Inscripția fusese realizată pentru o construcție anterioară, iar blocul a fost ulterior refolosit în zidăria băilor.
Literele indică un text întins pe mai multe pietre
Pe rândul principal, literele măsoară 23 de centimetri în înălțime, puțin mai mult decât lățimea unei coli obișnuite de hârtie. Cele de pe rândul inferior au aproximativ 13 centimetri. Câmpurile textului sunt delimitate prin muluri, borduri în relief care încadrează inscripția.
Blocul este o piatră fasonată, tăiată regulat pentru a fi folosită în zidărie. Dimensiunile comunicate pentru el diferă: primăria din Fortuna indică aproape 1,2 metri, în timp ce guvernul regional menționează aproape 90 de centimetri.
Din proporțiile pietrei și ale literelor, cercetătorii estimează că inscripția întreagă ar fi măsurat cel puțin 4,8 metri, aproximativ lungimea unui autoturism mare. Textul se desfășura probabil pe mai multe blocuri alăturate, alcătuind o bandă continuă.
Gonzalo Matilla arată că în Peninsula Iberică s-au păstrat foarte puține inscripții cu litere de asemenea dimensiuni. Evaluările inițiale ale echipei identifică în Regiunea Murcia numai trei exemple comparabile, toate la Cartagena, portul mediteraneean numit de romani Carthago Nova.
Fragmentul păstrează indicii despre un proiect de construcție
Arheologii au recunoscut finalul unui cognomen, al treilea element al numelui unui cetățean roman, folosit ca nume de familie sau supranume. Nu se știe cui aparținea numele din care s-a păstrat acest fragment. În numele Marcus Tullius Cicero, de pildă, acest element este Cicero.
Pe rândul de jos se păstrează și un cuvânt referitor la arhitravă, grinda orizontală așezată deasupra coloanelor. Asocierea acestui termen cu literele mari, vizibile de la distanță pe fațada unui edificiu public, susține interpretarea că inscripția comemora un proiect arhitectural de mari proporții. Nu se știe cărei clădiri îi aparținea inscripția sau unde se afla aceasta: putea fi vorba despre băi, despre un alt complex monumental din apropiere ori despre un sanctuar dispărut.
Asemenea texte consemnau adesea persoanele care finanțaseră sau promovaseră construcția. În lumea romană, oamenii înstăriți plăteau lucrări publice și își înscriau numele pe clădiri. Pentru piesa de la Fortuna, legătura cu finanțarea unor lucrări publice rămâne o interpretare posibilă.
Tot ca posibilitate este avansată datarea în timpul lui Augustus, primul împărat al Romei și moștenitorul adoptiv al lui Iulius Caesar. Domnia sa, între 27 î.Hr. și 14 d.Hr., se înscrie în intervalul mai larg indicat de forma literelor.
La extragere au fost prezenți Catalina Herrero, primarul localității Fortuna, Patricio Sánchez, directorul general regional pentru Patrimoniu Cultural, și Juan Manuel Soler, responsabilul local pentru cultură. Sánchez a subliniat relevanța dimensiunilor piesei și a informațiilor istorice pe care aceasta le-ar putea furniza. Localitatea se află la aproximativ 30 de kilometri de capitala regională.
Băile îmbinau folosirea apei termale cu depunerea ofrandelor
Complexul se află la nord de orașul actual, într-un loc cu izvoare termale cunoscut tradițional ca Los Baños Moros. Cercetările au început la începutul anilor 1990, prin departamentul de Istorie Antică al Universității din Murcia. Antonino González Blanco a condus primele săpături, urmat de Gonzalo Matilla.
Complexul termal este datat în secolul I d.Hr. O lucrare din 2003, semnată de Alejandro Egea, Laura Arias, Gonzalo Matilla și Juan Gallardo și publicată în revista Bolskan, descrie clădirea ca fiind în parte săpată în stâncă și în parte construită.
Bazinul are două praguri care, în interpretarea lui Matilla, nu puteau servi decât pentru așezarea unor ofrande, obiecte oferite unei divinități. Și monedele găsite aici au fost interpretate în studii ca daruri rituale. Aceste descoperiri sugerează asocierea utilizării medicinale a apei calde cu practicile religioase dedicate nimfelor, divinități ale izvoarelor și fântânilor.
Textele unei peșteri apropiate atestă cultul nimfelor
La aproximativ 2 kilometri nord-vest de Fortuna, în Sierra del Baño, se află Cueva Negra. Numele vine de la funinginea depusă pe pereți. Aici s-au păstrat tituli picti, texte latine pictate direct pe stâncă, provenite în mare parte din perioada timpurie a Imperiului Roman.
Ele consemnează venerarea nimfelor, dar și a lui Bacchus, zeul vinului, Aesculapius, asociat medicinei, și Cybele, zeiță-mamă din Anatolia. Printre texte apar și fragmente din Eneida lui Vergiliu, epopeea națională romană, care s-ar număra printre cele mai vechi cunoscute.
Cercetarea științifică a peșterii a început în jurul anilor 1980, cu aproximativ un deceniu înaintea săpăturilor de la băi. Descoperirea complexului termal a oferit un context pentru textele despre pelerini și vizitatori veniți la ape considerate sacre.
Lucrările pregătesc conservarea și viitoarea deschidere a sitului
Etapa recentă de săpături s-a încheiat cu degajarea completă a bazinului și scoaterea la vedere a întregului contur al clădirii principale. Astfel, organizarea complexului poate fi urmărită mai bine.
Guvernul regional susține lucrările cu 150.000 de euro. Din 2016, situl are statutul de Bien de Interés Cultural, bun de interes cultural, cel mai înalt nivel de protecție a patrimoniului din Spania.
Intervențiile prevăzute cuprind:
- Cercetări arheologice în mai multe zone ale complexului.
- Recuperarea și documentarea structurilor și a blocurilor de piatră fasonată.
- Amenajări pentru explicarea vestigiilor și pentru viitoarea deschidere către public.
Blocul inscripționat a fost trimis la Muzeul Arheologic din Murcia, unde va fi studiat, documentat și conservat.
