Sursa foto: Ilinca Pavel / Istoria
La Novae, în nordul Bulgariei, arheologii au dezvelit vestigiile unei clădiri monumentale care ocupă astăzi 3.000 de metri pătrați și care ar putea fi praetorium-ul, adică locuința legatului ce comanda întreaga legiune romană. Ansamblul este legat de baza Primei Legiuni Italice, unitate întemeiată în secolul I d.Hr., iar amploarea și amenajările din interior îl separă de clădirile obișnuite dintr-o tabără militară.
Situl a fost cercetat de o echipă polono-bulgară care sapă aici din 1960, iar în prezent lucrează la Novae trei expediții poloneze, între ele și o echipă a Centrului de Cercetare a Antichității din Europa de Sud-Est de la Universitatea din Varșovia. Cum relatează Science in Poland, clădirea a avut inițial circa 4.500 de metri pătrați și este a treia ca mărime din tabără, după sediul comandamentului și spital.
Dimensiunea și baia privată susțin ipoteza unei reședințe de rang înalt
În interior au apărut resturile unei băi private mari, tencuială pictată, o pardoseală lucrată din cărămizi colorate, sculpturi și altare cu inscripții. Au mai fost găsite fragmente de mobilier din bronz, figurine și ceramică prețioasă, adică piese care indică un nivel de confort rar într-un castru.
Profesorul Piotr Dyczek, directorul Centrului de Cercetare a Antichității din Europa de Sud-Est de la Universitatea din Varșovia, a rezumat astfel dimensiunea descoperirii: „Am descoperit 3.000 de metri pătrați, dar clădirea avea inițial 4,5 mii de metri pătrați. Probabil era praetorium-ul, adică reședința legatului legiunii, generalul care comanda întreaga legiune, ochiul și urechea lui Cezar, asigurându-se că legiunea nu se răzvrătește”.
Același argument vine și din prezența băii private, neobișnuită într-o fortăreață romană, unde existau băi comune pentru soldați. În explicația lui Dyczek, tocmai această combinație dintre baie și mobilierul scump trimite spre locuința comandantului: „Puțini oameni aveau băi private în fortărețele romane. Existau băi comunale pentru întreaga legiune. În principiu, doar legatul putea avea propria sa baie mare. Deși acest lucru va trebui confirmat, totul indică o reședință, mai ales că mobilierul era luxos. Am găsit fragmente de mobilier din bronz, diverse figurine și ceramică prețioasă”.
Dacă ipoteza se confirmă, ar fi prima astfel de reședință găsită integral
Planurile multor tabere legionare romane sunt cunoscute, inclusiv în Bulgaria, dar în multe locuri cercetarea nu a putut merge până la capăt, fiindcă peste ele s-au ridicat orașe moderne. La Novae, suprafața deschisă a permis urmărirea acestei clădiri pe o întindere neobișnuit de mare.
De aici și importanța pe care o dă profesorul polonez descoperirii: „Avem foarte puține reședințe uriașe care ar putea fi atribuite legaților. De fapt, niciuna dintre ele nu a fost descoperită în întregime; ele sunt întotdeauna reconstruite din fragmente. Dacă presupunerile noastre se confirmă, vom avea prima structură de acest tip descoperită în întregime”.
În aceeași zonă au fost găsite două altare inscripționate, dintre care unul aproape întreg, cu inscripția completă. Săpătura a mai scos la lumină capul zeului Mithra, un fragment de cap de marmură dintr-un portret imperial oficial și un element arhitectural în formă de con de pin, piesă rară în zona Dunării de Jos.
Sub nivelul roman a apărut și o așezare avară din secolul al VI-lea
Excavația nu a arătat doar faza romană a sitului. Pentru prima dată au fost identificate aici și clădiri din Antichitatea târzie legate de avari, populație nomadă ajunsă în Europa la mijlocul secolului al VI-lea.
Arheologii au găsit o casă foarte mare, pe care o leagă de liderul comunității, și mai multe locuințe mici, de 5 metri pătrați fiecare, adâncite parțial în pământ și prevăzute cu vetre sau sobe. Dyczek a descris astfel acest nivel de locuire și una dintre piesele ieșite de aici: „Așezările lor în zona Bulgariei de astăzi sunt mici, ceea ce înseamnă că au stat în aceste zone pentru scurt timp. Casele avare sunt destul de caracteristice, parțial scufundate în pământ, fiecare cu sobe. Am descoperit o casă foarte mare, care era cel mai probabil casa liderului. Apoi, câteva case mici – 5 metri pătrați fiecare, toate cu vetre. În plus față de toate acestea, am găsit un cercel avar foarte rar. De fapt, aceasta este prima descoperire de acest tip în nordul Bulgariei”.
Descoperirea adaugă un reper pentru prezența avarilor la sud de Dunăre. În același nivel a fost găsit și cercelul avar despre care Dyczek spune că este primul de acest tip din nordul Bulgariei.
O figurină a lui Priapus leagă situl și de culte egiptene
Printre obiectele rare se află și o mică figurină de bronz a zeului egiptean Priapus. Din zona Dunării de Jos sunt cunoscute doar cinci piese asemănătoare.
Pentru această categorie de descoperiri, profesorul polonez a invocat și urmele unor culte venite dinspre estul Mediteranei: „La Novae avem rămășițe ale cultelor egiptene, ceea ce ar putea indica faptul că la acea vreme legiunea includea oameni care avuseseră contact cu Orientul Mijlociu”.
Scăderea Dunării a deschis și zone care stau de obicei sub apă
Nivelul mai mic al apei în Dunăre le-a permis arheologilor să cerceteze suprafețe care, în mod obișnuit, rămân acoperite. Ei documentează acum elemente arhitecturale antice, fragmente ceramice și țigle ieșite la vedere.
Aceste urme pot ajuta și la localizarea portului antic al fortăreței, parte încă importantă pentru înțelegerea ansamblului de la Novae.
