Sursa foto: Victor Nedelcu / Istoria
În localitatea Senden din Bavaria, arheologii au descoperit mormântul unei femei celte vechi de peste 2.000 de ani, depusă alături de rămășițele unui miel sau ale unui ied tânăr. În mormânt au apărut și brățări masive din bronz purtate la glezne, o brățară din sapropelit, adică noroi organic fosilizat întărit în timp, și două inele cu noduri.
Descoperirea a fost făcută în 2024 pe St.-Florian-Straße, la Senden, de o echipă a firmei Archäologie Dr. Arnolds & Kollegen, în timpul verificărilor făcute înaintea construirii unui parc de afaceri. Cum relatează La Brújula Verde, săpătura a pornit de la o căutare de muniție din Al Doilea Război Mondial, iar datarea mormântului este indicată de podoabe în intervalul secolelor IV-III î.Hr.
Inelele cu noduri plasează mormântul în prima fază a culturii La Tène
Elementul care ajută cel mai clar la încadrarea cronologică este perechea de Knotenringe, inele cu noduri. Potrivit înregistrărilor din mai multe muzee germane, acest tip de piesă aparține primei faze a culturii La Tène, începută în jurul anului 450 î.Hr., mai precis stadiului B, datat de obicei între 380 și 250 î.Hr.
Brățara de sapropelit poate conta la fel de mult pentru înțelegerea descoperirii. Sapropelitul este un nămol organic depus în ape puțin adânci și stătătoare, transformat în milioane de ani într-o rocă închisă la culoare, bogată în bitum. În epoca fierului, din acest material se făceau brățări lustruite, considerate tipice pentru podoaba europeană a vremii.
Lucrările de specialitate despre obiectele de sapropelit din oppidum-ul Manching, adică un mare oraș celt fortificat din Bavaria Superioară, arată că analiza materialului poate duce uneori la sursa pietrei brute și, odată cu ea, la traseele comerciale pe care a circulat. Pentru această brățară, potrivit La Brújula Verde, originea pietrei rămâne o întrebare deschisă, care urmează să fie lămurită prin analiza resturilor și a piesei.
Animalul depus lângă femeie arată un gest funerar precis
Lângă corp se aflau rămășițele unui miel sau ale unui ied tânăr. Arheologii folosesc termenul german Speisebeigabe pentru o ofrandă de hrană lăsată în mormânt, iar prezența ei a atras atenția tocmai pentru că nu apare în fiecare înhumare de acest fel.
În interpretarea specialiștilor, acest detaliu deschide discuția despre credințele religioase, relațiile sociale și ritualurile funerare ale comunităților celte din perioada timpurie La Tène. Asocierea dintre ofranda animală, podoabele de bronz și brățara de sapropelit face din acest mormânt un caz aparte în cadrul necropolei.
Situl de la Senden a păstrat urme de locuire până în epoca romană imperială
Stefanie Berg, șefa departamentului de monumente arheologice din cadrul Oficiului de Stat Bavarez pentru Conservarea Monumentelor, BLfD, a legat această înmormântare de un tablou mai larg. Pe suprafața cercetată au fost documentate urme de așezări care pornesc din epoca celtică și ajung până în epoca imperială romană.
Contextul local explică de ce zona a atras locuire vreme îndelungată. Senden, oraș cu aproximativ 23.700 de locuitori din districtul Neu-Ulm, se află între Dunăre și râul Iller, iar buletinul municipal din martie 2025 plasează începuturile unei așezări de aici în jurul anului 250 î.Hr.
Același buletin municipal notează că arheologul BLfD Hubert Fehr a prezentat rezultatele altor descoperiri din zonă în fața a peste 200 de locuitori. Printre ele se aflau schelete care sugerează o speranță de viață de până la 80 de ani, mai mare decât se presupune de obicei pentru astfel de comunități.
Tot aici au ieșit la lumină și rămășițele unei fetițe de aproximativ 5 ani, moartă din cauza unei infecții provocate de dinți nealiniați. Au fost găsite și morminte cu arme și bijuterii aparținând unor copii sau unor fermieri obișnuiți, ceea ce arată că inventarul funerar bogat nu era rezervat doar războinicilor.
O parte dintre obiecte va fi prezentată la Senden pe 30 octombrie
Oficiul bavarez pentru monumente va prezenta o parte dintre obiectele recuperate vineri, 30 octombrie, la ora 12:30, la Illertal-Forum, centrul civic din Senden. Bunurile arheologice aparțin Statului Liber Bavaria.
În 2025, primarul din Senden, Claudia Schäfer-Rudolf, își exprimase dorința ca piesele să ajungă cândva în oraș pentru a putea fi văzute de public. Deocamdată, descoperirea intră în seria cercetărilor care conturează, dintr-un teren destinat depozitelor și halelor, o zonă folosită de oameni timp de multe secole.
