duminică, 22 noiembrie 2026 Articole Despre noi Contact Caută
Istoria
Istoria lumii, povestită cu rigoare și frumusețe
Declic cere oprirea lucrărilor pentru aur care amenință galeriile antice de la Stănija
Antichitate · Articol

Declic cere oprirea lucrărilor pentru aur care amenință galeriile antice de la Stănija

Inspectorii au oprit forajele de la Stănija și au anunțat amenzi de 70.000 de lei. Declic cere cercetarea arheologică a galeriilor.

de 5 min de lectură

Imagine ilustrativă - Istoria

Imagine ilustrativă – Istoria

Piese din lemn, un jgheab de evacuare a apei, o pană de susținere, opaițe și ceramică atribuite epocii romane au fost găsite în galeriile miniere de la Stănija, comuna Buceș, județul Hunedoara, potrivit inițiatorilor petiției Declic. Galeriile din Munții Apuseni, considerate vechi de aproape 2.000 de ani, se află într-o zonă vizată de lucrări pentru căutarea aurului.

Declic îi solicită premierului Luca Niculescu să suspende proiectul minier printr-un moratoriu. Măsura ar dura până când arheologii vor cerceta și inventaria galeriile, iar statul va decide ce trebuie protejat.

Menționate în literatura de specialitate din secolul al XIX-lea, galeriile au fost examinate și de geologi în 1941. Aceștia au atribuit antichității majoritatea lucrărilor miniere vechi. Cercetarea arheologică amplă a locului este cerută acum prin petiția Declic, pentru stabilirea valorii vestigiilor și a măsurilor de protecție.

În octombrie, inspectorii în construcții au oprit forajele după ce au constatat că autorizația era emisă ilegal: lipsea avizul Direcției pentru Cultură. Inspectorii au anunțat amenzi în valoare de 70.000 de lei. Oprirea lucrărilor a urmat sesizărilor depuse de Declic și Asociația Ecou Rovina Bucureșci.

Comisiile de specialitate au avizat propunerea de clasare

Arheologii care au cercetat zona în vederea întocmirii planului urbanistic al comunei au propus protejarea sitului prin clasarea ca monument istoric. În ianuarie 2026, propunerea a primit avizul comisiilor de specialitate ale Ministerului Culturii.

Specialiștii compară galeriile de la Stănija cu acelea de la Roșia Montană, sit protejat UNESCO. Inițiatorii campaniei invocă obiectele descoperite acolo pentru a explica ce poate păstra o mină veche:

  • Tăblițe din lemn acoperite cu ceară, pe care sunt consemnate vânzări, împrumuturi și prețuri.
  • Roți romane de lemn folosite pentru evacuarea apei din subteran.
  • Lămpi și unelte din epoca romană.

Pentru Stănija, inițiatorii petiției păstrează o condiție: dacă valoarea galeriilor se confirmă, acestea ar documenta felul în care romanii extrăgeau aurul din Dacia. Ei avertizează că distrugerea prin intervenția utilajelor ar elimina posibilitatea cercetării vestigiilor.

Campania contestă intervențiile din interiorul sitului

Amplasarea lucrărilor și redeschiderea vechilor galerii sunt motivele invocate de semnatarii petiției Declic împotriva proiectului: „Pentru că o firmă minieră forează într-un sit arheologic roman înainte ca arheologii să-l fi cercetat, așa cum cer normele legale. Toate cele 13 foraje aprobate sunt în interiorul sitului. Firma vrea să redeschidă și 20 de galerii vechi, ca să ia probe și să afle cât aur e în munte. 18 dintre aceste galerii se află în situri arheologice sau în zonele protejate din jurul lor. Pe teren am găsit deja cel puțin 6 galerii redeschise și marcate de firmă, toate în alt loc decât cel declarat în acte. Legea cere ca, înainte de orice lucrare într-un sit arheologic, terenul să fie cercetat de arheologi. Aici firma nici măcar n-a cerut avizul Culturii. Dacă acceptăm asta la Stănija, devine regula oriunde patrimoniul stă în calea unui profit”

Potrivit campaniei, compania a executat două foraje. Un altul, început în albia unui pârâu, a fost lăsat deschis, fără astupare și fără măsuri de securizare. Declic avertizează că această intervenție poate pune în pericol mediul și siguranța oamenilor.

Forajele prevăzute în proiect ajung la adâncimi de până la 500 de metri. Următoarea etapă anunțată presupune redeschiderea minelor vechi. Campania subliniază că explorarea urmărește evaluarea posibilității de exploatare a zăcământului și pregătirea unei viitoare mine.

Aprobarea de mediu permite și lucrări nocturne

Compania ar putea reîncepe forajele după completarea documentației. Direcția de Mediu a aprobat deja lucrările, inclusiv pe timpul nopții. Instituția a decis că proiectul poate continua fără un studiu de impact asupra mediului.

Localnicii au documentat evacuarea pe sol a apei provenite din foraje și captarea integrală a unui pârâu. Nu a fost verificat nici ce se întâmplă cu izvoarele și fântânile satului în cazul forajelor proiectate până la 500 de metri adâncime. Demersurile lor împotriva proiectului au luat mai multe forme:

  • O petiție locală a adunat peste 1.000 de semnături.
  • O cerere colectivă, depusă la Direcția de Mediu, a fost semnată de 23 de locuitori.
  • Un memoriu a fost trimis primăriei comunei Buceș.

Locuitorii cer evaluarea proiectului printr-un studiu de impact și organizarea unei dezbateri publice la Buceș. Pentru comunitatea locală, galeriile romane țin și de identitatea satului.

Petiția îi cere premierului o pauză până la cercetarea arheologică

Moratoriul cerut de Declic ar însemna suspendarea obligatorie a lucrărilor printr-o decizie a autorităților. Cererea vizează atât forajele, cât și redeschiderea galeriilor, până la inițierea unui program național de cercetare arheologică. Cercetarea și inventarierea vestigiilor ar urma să ofere statului baza pentru a decide ce protejează și în ce formă.

Declic își motivează apelul către premier prin faptul că autoritatea minieră care a emis licența se află în coordonarea acestuia, iar conducerea ei este numită de el. Organizația cere o intervenție comună a instituțiilor: Cultura recunoaște existența sitului, inspectorii în construcții au suspendat forajele, iar autoritatea de mediu le-a aprobat.

Comunitatea Declic și locuitorii au cerut Ministerului Culturii declanșarea procedurii de clasare a sitului ca monument istoric.

Andrei Dobrescu
Andrei Dobrescu
Redacția Istoria
Andrei Dobrescu scrie pe Istoria despre arheologie și despre lumea antică de pe teritoriul României: daci, romani, cetățile grecești de la Marea Neagră. Tot el urmărește descoperirile noi, din România și din lume. Pornește mereu de la obiect: moneda, mormântul, inscripția.