sâmbătă, 17 octombrie 2026 Articole Despre noi Contact Caută
Istoria
Istoria lumii, povestită cu rigoare și frumusețe
Cercetătorii identifică un nou dinozaur într-o fosilă păstrată aproape un secol la Londra
Descoperiri · Știre

Cercetătorii identifică un nou dinozaur într-o fosilă păstrată aproape un secol la Londra

Fragmentul de craniu are circa 120 de milioane de ani. Scanarea lui a permis identificarea speciei Invictibellatrix amberina.

de 3 min de lectură

Locul păstrării fosilei Invictibellatrix amberina - Foto: Diliff / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Locul păstrării fosilei Invictibellatrix amberina – Foto: Diliff / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Un fragment de craniu vechi de circa 120 de milioane de ani, găsit pe insula Wight, aparține unei specii de dinozaur carnivor necunoscute până acum, Invictibellatrix amberina. Vânătorul amator de fosile Reginald Walter Tooley îl descoperise la baza unei stânci, pe țărmul sud-vestic al insulei.

Identificarea vine după aproape un secol petrecut în colecțiile Natural History Museum din Londra, relatează euronews. Cercetătorii au reexaminat fragmentul prin tomografie computerizată, o scanare care le-a permis să vadă structura din interiorul fosilei și să construiască un model tridimensional.

Fragmentul confirmă prezența megaraptoranilor în Europa

Până la această identificare, fosile atribuite megaraptoranilor fuseseră recunoscute în Asia, Australia și America de Sud. Fragmentul de pe insula Wight constituie prima dovadă confirmată că acest grup de dinozauri a trăit și în Europa.

Profesorul Paul Barrett, de la Natural History Museum, autor principal al studiului, a descris descoperirea în raport cu cercetările de pe insulă: „În ciuda a peste 200 de ani de colectare, insula Wight continuă să ne surprindă cu noi specii de dinozauri, iar descoperirile de dinozauri carnivori, precum Invictibellatrix, au fost deosebit de rare.”

Invictibellatrix amberina trăia în Cretacicul timpuriu, perioadă în care dinozaurii dominau ecosistemele terestre. Potrivit estimărilor cercetătorilor, animalul ar fi atins între 3 și 4 metri lungime și aproximativ 1,5 metri înălțime. Echipa avansează și posibilitatea ca acesta să fi avut pene.

Brațele mari și ghearele curbate caracterizau acest grup

Megaraptoranii erau prădători de dimensiuni mai mari decât micii dinozauri asemănători păsărilor asociați adesea cu termenul „raptor”. Înrudirea lor era mai apropiată de cea a tiranozaurilor. Descrierea oferită de Natural History Museum reține trei trăsături:

  • capete zvelte;
  • brațe mari;
  • gheare uriașe, curbate.

Cassius Morrison, coordonatorul studiului, consideră că specia consuma dinozauri mici, șopârle și mamifere. Rolul ei în lanțul trofic, adică în relațiile de hrănire dintre animale, ar fi fost asemănător celui al unei hiene de astăzi.

Într-o comparație ipotetică privind dimensiunea prăzii, Morrison a explicat: „Nu era prădătorul dominant al vremii sale, dar, pentru oameni, acest dinozaur ar fi fost mai periculos decât un T. rex. Am fi fost prada de dimensiunea perfectă, cam o treime din greutatea corpului lor. Cu siguranță ne-ar fi urmărit. Un T. rex nu s-ar fi deranjat, pentru că am fi fost prea mici.”

Muzeul a cumpărat peste 1.000 de exemplare din colecția lui Tooley

Tooley a murit în 1924. Ulterior, Natural History Museum a cumpărat peste 1.000 de exemplare din colecția lui, printre care se afla și fragmentul de craniu. Apartenența acestuia la un dinozaur era cunoscută, însă specia a rămas neidentificată decenii întregi.

Despre cercetarea pieselor păstrate în muzee, Barrett a adăugat: „O cercetare ca aceasta arată valoarea excepțională a studiului colecțiilor muzeale istorice, în care mai sunt încă multe descoperiri de făcut.”

Rezultatele complete ale reexaminării au fost publicate în revista Royal Society Open Science.

Andrei Dobrescu
Andrei Dobrescu
Redacția Istoria
Andrei Dobrescu scrie pe Istoria despre arheologie și despre lumea antică de pe teritoriul României: daci, romani, cetățile grecești de la Marea Neagră. Tot el urmărește descoperirile noi, din România și din lume. Pornește mereu de la obiect: moneda, mormântul, inscripția.