# Unelte de piatră vechi de aproximativ 450.000-400.000 de ani au fost descoperite la Khryashchi > Vyacheslav Shchelinsky datează tabăra de la Khryashchi la aproximativ 450.000-400.000 de ani. Uneltele sugerează legături cu Caucazul. Publicat: 10 noiembrie 2026, 19:20 · Actualizat: 10 noiembrie 2026, 19:20 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/unelte-de-piatra-vechi-de-aproximativ-450-000-400-000-de-ani-au-fost/ · Publicație: Istoria ![Unealtă acheuleană din piatră cioplită](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/unelte-acheuleene-1024x683.jpg) **Topoare de mână, târnăcoape și despicătoare din piatră au fost descoperite la Khryashchi, în valea inferioară a râului Severskiy Donets, în sudul Rusiei europene. Sunt cele mai vechi unelte cunoscute ale tradiției acheuleene de prelucrare a pietrei din Europa de Est, cu excepția Caucazului.** Descoperirea aparține unei echipe a Institutului pentru Istoria Culturii Materiale din cadrul Academiei Ruse de Științe, potrivit [Archaeology Magazine](https://archaeologymag.com/2026/11/oldest-acheulean-tools-in-eastern-europe-khryashchi/). Cercetătorul principal Vyacheslav Shchelinsky estimează vechimea taberei la aproximativ 450.000-400.000 de ani și o plasează la sfârșitul glaciațiunii Oka, o perioadă rece, sau la începutul interglaciarului Likhvin, intervalul mai cald dintre două glaciațiuni. Primele indicii despre vârsta sitului au rezultat din cercetările de teren din 2026. Situl aparține Paleoliticului inferior, partea timpurie a epocii pietrei cioplite. Echipa îl cercetează într-un proiect despre primele așezări din stepe, susținut prin grantul nr. 26-18-01024. ## Muchiile robuste indică lucrul cu lemnul și tranșarea animalelor Piesele sunt masive, cu muchii și vârfuri rezistente. Cercetătorii le-au împărțit în cele trei categorii după formă și întrebuințare. În interpretarea lor, realizarea acestor unelte necesita procedee complexe și capacități de gândire dezvoltate. Echipa consideră că ele ar fi putut servi la: - prelucrarea sulițelor și măciucilor din lemn; - confecționarea bețelor de săpat, folosite pentru adunarea hranei; - tranșarea animalelor mari. Pentru prima dată, în stratul care conținea uneltele au apărut și oase de ungulate, animale cu copite. Sunt puține și provin de la animale de talie medie, precum cai și cerbi. Cercetătorii cred că solul ar fi putut împiedica buna conservare a resturilor organice. Oasele sprijină interpretarea folosirii uneltelor la tranșare. Construcția grea a pieselor sugerează, în opinia echipei, că oamenii puteau prelucra și carcasele unor animale mari, cu piele groasă, precum elefanții. ## Oamenii reveneau pe mal după inundații Tabăra se afla pe malul unui vechi curs al râului Severskiy Donets sau Don, într-o climă destul de rece. Locul oferea protecție împotriva prădătorilor și hrană din apă. Exista spațiu pentru adăposturi temporare, iar piatra se găsea din abundență. Inundațiile acopereau din când în când urmele locuirii, dar oamenii se întorceau. În apropiere ar fi putut exista vaduri ori locuri de adăpare a animalelor. Shchelinsky descrie aceste grupuri ca având un mod de viață foarte mobil. ## Asemănările cu uneltele din Caucaz susțin ipoteza unei origini sudice Tehnologia, tipurile de piese și combinația lor au corespondente în ansamblurile acheuleene timpurii din Eurasia. În restul Europei de Est nu este cunoscut un alt sit cu descoperiri comparabile. În Caucaz există însă numeroase asemenea locuri, mai ales în Peninsula Taman, în vestul Ciscaucaziei. Pe această bază, cercetătorii consideră foarte probabil ca oamenii de la Khryashchi sau strămoșii lor să fi venit dinspre sud, din Caucaz. Deplasarea ar fi avut loc cel mai probabil la începutul Pleistocenului mijlociu, când strâmtoarea Manych nu era activă. În alte perioade, aceasta împiedica trecerea grupurilor umane. Cercetarea este coordonată de Departamentul de Paleolitic și de Laboratorul de Traceologie Experimentală, dedicat studiului urmelor de utilizare, ale institutului. Cercetarea la Khryashchi va continua în 2027. Echipa așteaptă date noi despre primele așezări din Câmpia Rusă și cultura materială a primilor locuitori.