# Un studiu la Franchthi contestă explicația climatică pentru stagnarea agriculturii preistorice

> Cercetătorii au analizat 121 de cochilii și oase de animale de la Franchthi pentru a compara temperaturile locale cu procurarea hranei.

Publicat: 3 noiembrie 2026, 20:46 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/un-studiu-la-franchthi-contesta-explicatia-climatica-pentru-stagnarea/ · Publicație: Istoria

![Golful muntos](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/franchthi-1024x768.jpg)

**La Franchthi, în Peloponez, Grecia, 121 de cochilii de melci marini Patella sp., rămase după consumarea moluștelor, au oferit probe pentru testarea unei explicații despre răspândirea agriculturii. Analiza lor pune sub semnul întrebării ipoteza că episoadele scurte de frig ar fi împiedicat înaintarea comunităților agricole dincolo de Grecia.**

Cercetătorii de la Centrul Leibniz pentru Arheologie din Germania (Leibniz-Zentrum für Archäologie, LEIZA) au reconstituit temperaturile locale din informațiile păstrate în cochilii. Studiul, publicat în 2026 în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetează problema stagnării extinderii agriculturii dintre aproximativ 6.600 și 6.000 î.Hr., potrivit unui material semnat de Stephanie Mayer-Bömoser de la Leibniz Center for Archaeology și publicat pe Phys.org.

## Cochiliile păstrează informații despre temperaturile sezoniere

Pe măsură ce cresc, cochiliile înregistrează condițiile mediului în care trăiesc moluștele. Echipa a folosit o tehnică dezvoltată special, bazată pe laser, pentru a delimita cu precizie fazele de creștere corespunzătoare anotimpurilor.

A urmat analiza izotopilor de oxigen, forme ale aceluiași element chimic, din cochilii. Aceasta a permis reconstituirea extremelor de temperatură din anotimpurile respective. Cercetătorii au obținut astfel cel mai mare set de date de acest fel, cu un nivel ridicat de detaliu, provenit până acum dintr-un singur sit arheologic.

Pentru a lega temperaturile de alimentație, echipa a examinat oasele de animale găsite în aceleași straturi arheologice. Resturile osoase arată ce animale foloseau locuitorii și cât de importante erau în hrana lor. Compararea celor două categorii de probe a permis verificarea, în același loc, a eventualei coincidențe dintre schimbările de temperatură și cele de procurare a hranei.

## Extinderea comunităților agricole aproape s-a oprit pentru 600 de ani

În jurul anului 7.000 î.Hr., agricultura a început să ajungă în Europa. Comunitățile agricole s-au extins inițial lent. În intervalul cercetat, înaintarea lor dincolo de Grecia aproape a încetat, pentru circa 600 de ani.

După această pauză, ritmul a fost diferit: în aproximativ 500 de ani, comunitățile agricole s-au răspândit de-a lungul țărmului mediteraneean până în Portugalia.

Una dintre explicațiile propuse pentru stagnare privea răciri bruște și imprevizibile, între care schimbarea climatică petrecută acum aproximativ 8.200 de ani. Dr. Niklas Hausmann, cercetător la LEIZA și coordonatorul studiului, a descris această ipoteză în prezentarea cercetării, în traducere: „Această perioadă a coincis cu schimbări climatice rapide, când este posibil să fi existat ierni deosebit de reci. Frigul extrem ar fi putut reduce recoltele și ar fi făcut mai dificilă întemeierea de noi așezări.”

## Rezultatul privește situl de coastă, nu orice comunitate preistorică

Despre rezultatul comparației dintre temperaturi și alimentație, Dr. Danai Theodoraki, coautoare a studiului la LEIZA, a explicat în prezentarea cercetării, în traducere: „Rezultatele noastre arată că nu există dovezi directe ale unui frig extrem și nici o relație puternică și semnificativă statistic între fluctuațiile climatice locale și practicile oamenilor de procurare a hranei. Prin urmare, pentru Franchthi nu există dovezi că frigul a afectat aprovizionarea cu hrană suficient de grav încât să împiedice răspândirea agriculturii.”

Hausmann a precizat limitele interpretării, în traducere: „Rezultatele studiului nostru nu înseamnă că clima nu a jucat niciun rol pentru oameni. Ele arată, în schimb, că, în acest sit de coastă, episoadele scurte de frig nu oferă explicația presupusă anterior pentru întârzierea răspândirii agriculturii. Alți factori posibili — inclusiv evoluțiile sociale, economice și culturale — merită, așadar, mai multă atenție.”

Studiul poate fi identificat prin DOI, codul său unic de publicare: 10.1073/pnas.2607859123. Echipa intenționează să aplice metoda și în alte situri, pentru a verifica dacă Franchthi reprezintă un caz aparte sau dacă relația dintre episoadele climatice scurte și deciziile comunităților preistorice urmează un tipar mai larg.