O parcelă funerară romană cu șapte morminte, datate în secolele II-III p.Chr., a fost cercetată la Agigea Nord, pe traseul modernizării feroviare din Portul Constanța. În același sit au apărut și șanțuri de lotizare funciară care țin de parcelarea romană din teritoriul orașului antic Tomis, iar unul dintre morminte, un puț coborât la 4,30 metri, ar putea indica un cavou de familie.
O echipă a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) lucrează aici din vara anului 2026, în zona afectată de proiectul „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”, cum relatează Infopolitica. În 2025, aceeași echipă făcuse diagnosticul arheologic teoretic și intruziv, adică verificarea prin analiză și intervenții directe în teren, în urma căruia au fost delimitate șapte situri și două zone de atenție.
Șanțurile descoperite arată parcelarea romană a teritoriului Tomis
Descoperirile vin din „Agigea Nord – situl nr. 4”, unde au fost găsite șanțuri de lotizare funciară atribuite parcelării romane din teritoriul Tomis. Aceste linii de hotar, numite limites, separau loturile agricole într-un sistem de cadastru roman numit centuriatio, adică o împărțire regulată a terenului.
Aceste șanțuri marcau deopotrivă parcelele agricole și spațiile sepulcrale, despărțind terenurile folosite pentru gospodării de cele rezervate mormintelor. Descoperirea conturează astfel o imagine a vieții rurale din teritoriul orașului Tomis în epoca romană.
Parcela funerară cuprinde șapte morminte și o groapă de reînhumare
La extremitatea nordică a suprafeței cercetate, arheologii au cercetat o parcelă funerară în care au apărut șapte morminte și o groapă de reînhumare. Aceste complexe funerare sunt datate în secolele II-III p.Chr.
Mormintele intră în tipologia obișnuită a epocii romane, cu gropi simple sau gropi cu firidă longitudinală, adică o nișă săpată de-a lungul camerei funerare. Echipa a găsit însă și forme mai elaborate de înhumare.
Complexul coborât cel mai mult este un mormânt de tip puț, săpat până la 4,30 metri sub nivelul actual de călcare. Din acest puț pornesc trei morminte amenajate în firide longitudinale, fapt care sugerează, potrivit arheologilor, posibilitatea unui cavou de familie.
Într-un alt mormânt, nișe săpate în pământul galben conțineau un opaiț și un fragment de statuetă.
Inventarul funerar păstrează vase, opaițe, sticlă și monede
Din morminte a fost recuperat un inventar funerar alcătuit din vase ceramice de tip bol, strachină și cană, opaițe ceramice, vase de sticlă de tip unguentaria, un ulcioraș cu gura trilobată, numit oinochoe, precum și monede.
La vest de morminte, într-un șanț aflat imediat lângă parcela funerară, au fost găsite numeroase fragmente ceramice datate între secolele II-IV p.Chr. Specialiștii le leagă de banchete funerare, adică depuneri rămase de la mese rituale organizate în memoria celor îngropați acolo.
Șantierul arheologic însoțește un proiect feroviar de 524,51 milioane de lei
Cercetarea preventivă are loc într-unul dintre arealele arheologice importante din sudul Dobrogei, de-a lungul unui tronson feroviar situat pe teritoriul UAT-urilor Valu lui Traian, Constanța și Agigea. Etapa a II-a a lucrării este derulată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, prin Sucursala Regională Constanța, și include modernizarea stației Agigea Nord și a haltei Agigea Ecluză.
Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 524,51 milioane de lei, fără TVA, iar implementarea este estimată la 37 de luni. Dintre acestea, șapte luni revin proiectării, iar 30 de luni execuției.
