# Rănile unui neanderthalian de la Shanidar sugerează un atac mortal și îngrijire din partea grupului > Un omoplat stâng perforat și dinți afectați de o lovitură la față fac parte din scheletul unui neanderthalian descoperit în peștera Shanidar, în regiunea Publicat: 15 octombrie 2026, 18:23 · Actualizat: 15 octombrie 2026, 20:15 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/ranile-unui-neanderthalian-de-la-shanidar-sugereaza-un-atac-mortal/ · Publicație: Istoria ![Intrarea în Shanidar Cave](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/shanidar-a-1024x683.jpg) **Un omoplat stâng perforat și dinți afectați de o lovitură la față fac parte din scheletul unui neanderthalian descoperit în peștera Shanidar, în regiunea Kurdistan din nordul Irakului. Oasele au aproximativ 75.000 de ani. Cercetătorii interpretează perforația drept urma unei lovituri de suliță care ar fi provocat moartea, în timp ce leziunile dentare aparțin unei răni mai vechi, căreia individul îi supraviețuise.** Studiul, condus de Emma Pomeroy, antropolog biologic la Universitatea din Cambridge, în Anglia, și autoarea principală a cercetării, a fost publicat joi, 15 octombrie 2026, în revista Scientific Reports, potrivit [Channelnewsasia](https://www.channelnewsasia.com/business/bones-iraqi-cave-hint-violence-and-compassion-in-neanderthals-6463086). Avea în jur de 45 de ani, iar cercetătorii nu i-au putut stabili sexul. Rămășițele sale au fost recuperate din interiorul peșterii, de sub un strat de rocă și sedimente gros de aproximativ 25 de picioare (7,5 metri). ## Perforația omoplatului indică traseul unei sulițe Gaura din omoplat este circulară și măsoară șase zecimi de țol (15 mm) în lățime. În apropierea leziunii, cercetătorii au identificat fragmente de os deplasate de armă. Forma rănii sugerează o împunsătură adâncă, produsă printr-o lovitură puternică. În interpretarea echipei, arma ar fi fost o suliță din lemn ascuțit, nu una prevăzută cu vârf de piatră. Neanderthalienii foloseau asemenea sulițe la vânătoarea mamiferelor mari, care reprezentau o sursă importantă de hrană. Traseul reconstituit pornește din fața părții stângi a pieptului: sulița ar fi pătruns de sus în jos, ar fi traversat corpul și apoi ar fi perforat omoplatul. Despre țesuturile pe care le-ar fi străbătut arma, Pomeroy a explicat: „Sulița ar fi trecut prin piele și prin mușchi importanți, în special prin mușchiul pectoral, precum și prin cutia toracică și mușchii dintre coaste, apoi prin plămân”. Leziunea ar fi dus la o moarte rapidă. Cercetătoarea păstrează însă o rezervă privind țintirea inimii: „Poziția ar putea semăna cu genul de «lovitură la inimă» pe care vânătorii o folosesc pentru a ucide rapid animalele prin străpungerea inimii, dar asta este oarecum speculativ. Vedem lovituri la inimă ca strategie de vânătoare atât astăzi, cât și în dovezile arheologice. Neanderthalienii ar fi știut că aceasta duce la o moarte rapidă”, a precizat Pomeroy. Graeme Barker, arheolog la Universitatea din Cambridge și coautor al studiului, conduce săpăturile de la Shanidar din 2015. El consideră că scenariul cel mai probabil este un atac al unui individ asupra altuia. Potrivit cercetătorilor, conflictul s-ar fi putut produce între membri ai aceluiași grup de neanderthalieni sau între membri ai unor grupuri rivale. Un atac comis de un Homo sapiens ori o rănire accidentală sunt considerate explicații mai puțin probabile. ## Dinții păstrează urmele unei răni supraviețuite Alături de omoplat, echipa a recuperat alte părți ale scheletului: - Câteva coaste. - O mână dreaptă păstrată aproape integral. - Șapte dinți, cei mai mulți din zona din față a mandibulei, osul maxilarului inferior. Dinții arată că Shanidar A trăise cel puțin un an după o lovitură la față. Aceasta îi spărsese și îi dislocase dinții din față, provocând și pierderea unora dintre ei. Un dinte era despicat, iar jumătatea rămasă se afla răsucită în gură; alți dinți fuseseră împinși din poziția lor. Recuperarea după această rană este punctul de plecare al ipotezei despre ajutorul primit de la grup. „Durerea ar fi fost extremă, iar nevoi de bază precum mâncatul și băutul ar fi fost greu de satisfăcut, ceea ce poate însemna că Shanidar A avea nevoie ca hrana să îi fie pasată și să se poată odihni. Este probabil ca Shanidar A să fi avut nevoie de îngrijire din partea membrilor grupului pentru unele nevoi de bază în timpul recuperării”, a explicat ea. Despre semnificația acestor urme pentru înțelegerea comportamentului neanderthalienilor, Pomeroy a adăugat: „Vedem în jurul nostru și astăzi dovezi că violența și grija sunt amândouă aspecte ale comportamentului nostru, al oamenilor, și le vedem și aici, la Shanidar A. Neanderthalienii semănau cu noi în multe privințe, atât în cele bune, cât și în cele rele, iar această descoperire scoate cu adevărat în evidență acest lucru, contrazicând stereotipurile despre neanderthalieni ca oameni ai peșterilor lipsiți de inteligență și de grijă față de ceilalți”. ## Peștera a adăpostit tabere sezoniere și înmormântări Shanidar A făcea parte dintr-un grup de cinci neanderthalieni, patru adulți și un copil de vârstă foarte mică. Corpurile lor fuseseră așezate cu grijă în spatele unui pilon de stâncă. Înmormântările s-au succedat într-un interval de aproximativ o generație. Neanderthalienii erau mai robuști decât Homo sapiens și aveau arcadele sprâncenelor mai proeminente. Trăiau din vânătoare și cules. Au locuit în Eurasia, inclusiv pe coasta Atlanticului, de acum aproximativ 400.000 de ani până la puțin după pragul de 40.000 de ani în urmă, dispărând după stabilirea Homo sapiens în regiune. Cele două specii s-au încrucișat. Populațiile umane actuale din afara Africii păstrează material genetic moștenit de la neanderthalieni, cele mai apropiate rude evolutive ale speciei noastre. Situată deasupra văii râului Great Zab, peștera Shanidar oferă informații despre neanderthalieni încă din anii 1950. Aceștia au folosit-o ca tabără sezonieră timp de zeci de mii de ani, iar ulterior locul a fost ocupat de Homo sapiens. **Citește și:** - [Gudronul de mesteacăn folosit de neanderthalieni ar fi putut avea și un rol în îngrijirea rănilor](https://istoria.ro/gudronul-de-mesteacan-folosit-de-neanderthalieni-ar-fi-putut-avea/)