# O navă scufundată lângă Kekova stabilește recordul de vechime al epavelor cunoscute

> Peste 30 de amfore și trei ancore de piatră au fost găsite la 30 de metri adâncime lângă Kekova. Forma ceramicii a permis datarea navei.

Publicat: 14 octombrie 2026, 09:14 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/o-nava-scufundata-langa-kekova-stabileste-recordul-de-vechime/ · Publicație: Istoria

![Scafandru cercetând epava](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/epava-de-la-kekova-1024x683.jpg)

**Peste 30 de amfore, vase ceramice pentru depozitare, și trei ancore mari de piatră au fost găsite lângă țărmul insulei Kekova, în Antalya, Turcia.**

Expediția Mediterranean Archaeology Association a fost condusă de prof. Hakan Öniz, de la Universitatea Akdeniz din Turcia. Echipa a stabilit vechimea prin compararea formei și a tehnicilor de decorare ale vaselor cu amfore descoperite în Egipt și Orientul Mijlociu, potrivit [BBC](https://www.bbc.com/news/articles/c6gr80rk1yyko). Despre descoperire, conducătorul expediției a declarat pentru BBC: „Epava este o capsulă a timpului pe fundul mării”.

Obiectele se află împrăștiate pe o pantă subacvatică, la 30 de metri adâncime. Cercetătorii estimează că nava avea aproximativ 10 metri lungime și transporta mărfuri. Structura sa din lemn nu s-a păstrat.

## Ceramica permite datarea în lipsa lemnului

Absența lemnului a împiedicat folosirea datării cu radiocarbon, o metodă care măsoară o formă de carbon din materiale organice. Arheologii s-au bazat, în schimb, pe aspectul ceramicii: stilurile vaselor s-au schimbat în timp, iar anumite forme sunt asociate unor perioade istorice.

Amforele de la Kekova au trei trăsături distinctive:

- Două toarte.
- O muchie la mijloc.
- O bază plată.

Öniz spune că acest model corespunde vaselor cu vechime cunoscută folosite pentru comparație.

Anterior, recordul de vechime îl deținea epava de lângă insula Dokos, în sudul Greciei, datată la aproximativ 4.200 de ani.

Un reper distinct este cea mai veche epavă cunoscută care păstrează o parte din lemn. Aceasta a fost găsită în Marea Neagră, în largul Bulgariei, și datează de aproximativ 2.400 de ani.

## Arheologii propun două destinații pentru transport

În interpretarea echipei, epava și încărcătura oferă informații despre comerțul din lumea antică. Arheologii consideră că nava și-a început călătoria undeva pe coasta estică a Mediteranei. Ei cred că mărfurile erau trimise fie spre orașul antic Troia, în nord-vestul Turciei de astăzi, fie spre minoicii din Creta.

Navigația în jurul insulei Kekova era periculoasă: curenții puternici și vânturile au dus la pierderea multor nave. În zonă se află sute de epave, iar Mediterranean Archaeology Association este specializată în găsirea și studierea lor.

Öniz spune că echipa sa este prima care a atins obiectele după 5.000 de ani. Când se scufundă la epavă, Öniz spune că se gândește la oamenii legați de navă: „Ne gândim mereu la marinari... la cei care au făcut amforele și la omul care a cărat o amforă pe umeri până la navă, și la femeile care își așteptau soții, iar ei, din păcate, nu s-au mai putut întoarce”.

## Unele amfore păstrează reziduuri din conținutul lor

Scafandrii expediției au adus vasele la suprafață, unde sunt conservate cu grijă după miile de ani petrecute sub apă. Unele amfore au rămas intacte și conțin încă un reziduu vâscos, lucios.

Dr. Karin Sowada, arheologă la Universitatea Macquarie din Australia, a examinat vasele recuperate. Despre momentul în care a privit în interiorul lor, ea a declarat pentru BBC: „M-am uitat înăuntru și era să leșin. Nu-mi venea să cred cât de mult [reziduu] era vizibil. Nu erau doar niște pete…. rămăsese încă mult din acest material”.

Sowada consideră că urmele ar putea proveni din ulei de măsline, vin sau rășini de copac. O altă posibilitate, spune arheologa, este ca reziduul să fie rezultatul reutilizării vaselor.

În explicația sa, amforele sunt foarte mari și nu ar fi fost neapărat abandonate după un singur transport. Oamenii le-ar fi putut goli la sosire și apoi folosi timp de mulți ani.

Echipa cercetează acum ce conțineau exact amforele.