# Nicolae Alexandru, domnul care a întemeiat Mitropolia Ungrovlahiei

> Între presiunea coroanei maghiare, legăturile cu Apusul și apropierea de Bizanț, Nicolae Alexandru a luat decizia care a fixat limpede orientarea religioasă a Țării Românești. Domnia lui a lăsat în...

Publicat: 12 noiembrie 2026, 08:04 · Autor: Redacția Istoria · Categorie: [Evul Mediu](https://istoria.ro/articole/evul-mediu/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/nicolae-alexandru-domnul-care-a-intemeiat-mitropolia/ · Publicație: Istoria

![Headless Knight mural at Saint Nicholas in Curtea de Argeș](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/nicolae-alexandru-domnul-care-a-intemeiat-mitropolia-768x1024.webp)

În mai 1359, graba era o necesitate politică. Regele Ungariei interceptase corespondența voievodului cu Papalitatea, iar Nicolae Alexandru urmărea să devină „domn autocrator”, adică un suveran care își exercită puterea prin drept divin, fără intermediari. Pus în fața acestei presiuni, a ales să negocieze cu împăratul bizantin și cu patriarhul Callistus I. Rezultatul acestei manevre a fost înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei, cel mai important act al domniei sale.

Nicolae Alexandru a condus Țara Românească între 1352 și 16 noiembrie 1364, după ce fusese asociat la tron de tatăl său, Basarab I, încă dinainte de 1343. A fost fiul lui Basarab I și al doamnei Margareta. Domnia sa a stat sub semnul problemelor de putere, al raporturilor dificile cu regatul Ungariei și al unei alegeri religioase care a influențat istoria țării mult timp după moartea sa.

## Între tată și tron

Înainte de a prelua singur frâiele statului, Nicolae Alexandru a fost co-regent. A condus principatul alături de tatăl său din 1344 până la moartea acestuia, în 1351 sau 1352, continuând apoi să guverneze singur până în 1364.

Prin familia sa, a legat Țara Românească de marile case nobiliare din regiune. Din prima căsătorie, cu Maria Lackfi, i-a avut pe Vladislav I și Voislav, dar și pe Elisabeta, care s-a măritat cu Ladislau de Oppeln. Din a doua căsătorie, cu Klára Dobokay, a avut două fete: Anca, măritată cu Ștefan Uroș al V-lea, cneazul Serbiei, și Ana, soția lui Ivan Srațimir, țarul de Vidin. Tot din această uniune s-a născut și viitorul domn Radu I. A treia soție a fost Margit Dabkai.

Un detaliu indică prestigiul acestei familii: la porunca Anei, în 1360, a fost scris la Vidin un sinaxar dedicat vieților femeilor sfinte.

## Între Roma și Constantinopol

Apartenența religioasă a lui Nicolae Alexandru a reprezentat o miză politică. Regele Ungariei îi numea pe el și pe Basarab I „schismatici”, în timp ce Cancelaria Papală îi vedea drept credincioși catolici. La 17 octombrie 1345, papa Clement al VI-lea îi mulțumea „nobilului bărbat Alexandro Bassarati” pentru devotamentul față de biserica Romei.

Același papă menționa că unii valahi din Transilvania, Țara Românească și Sirmium au îmbrățișat credința catolică. După căsătoria cu Klara Dobokai, Nicolae Alexandru a recunoscut autoritatea episcopiei Transilvaniei asupra catolicilor din Țara Românească, fie ei străini sau localnici.

Unii istorici consideră că acest catolicism a fost doar o manevră diplomatică pentru a răspunde presiunilor occidentale. După înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei în 1359, domnitorul a aderat oficial la ortodoxie. Atunci a adoptat numele de Nicolae, inspirat de Sfântul Nicolae, nume care nu apare în documentele anterioare. Această mișcare a dus la îmbunătățirea relațiilor cu Imperiul Bizantin.

## Momentul din 1359

În mai 1359, evenimentele s-au precipitat. Nicolae Alexandru a solicitat înființarea unei mitropolii în Țara Românească, iar cererea i-a fost acceptată. Sub autoritatea patriarhului ecumenic de la Constantinopol s-a născut Mitropolia Ungrovlahiei, condusă de chir Iachint, fostul mitropolit de Vicina.

Noua structură avea mitropoliți numiți de Patriarhia Ecumenică și făcea parte din circuitul ortodox oficial. Sediul se afla, în funcție de opiniile istoricilor, la Curtea de Argeș sau la Câmpulung.

Acest act a definit apartenența confesională a Țării Românești la ortodoxie. Nicolae Alexandru a rămas în istorie prin această alegere de orientare care a depășit sfera unei simple fundații bisericești.

## Conflictul care mocnea cu Ungaria

Relațiile cu maghiarii au variat între negocieri și ruptură totală. O cronică menționează un acord de supunere față de regele Ludovic I în 1343, însă un document din 1359 arată că regele încercase fără succes, prin episcopul Dimitrie de Oradea, să readucă Țara Românească sub suzeranitate angevină încă din 1341.

Istoricul Constantin C. Giurescu susține că întrevederea din 1343 a vizat reluarea legăturilor diplomatice întrerupte după 1330 și pregătirea campaniei împotriva tătarilor din Bugeac.

Abia din 1345 sau 1355 apar dovezi ale unei apropieri. Nicolae Alexandru este menționat în actele maghiare ca supus al coroanei și beneficiar al unor „beneficii”, probabil recunoașterea stăpânirii asupra Banatului de Severin sau a Făgărașului. În 1355, s-a ajuns la un acord în schimbul Severinului.

Tensiunile au reapărut însă repede. În 1358, Ludovic I a permis negustorilor brașoveni să circule fără taxe între Buzău și Prahova, ignorând autoritatea domnitorului. Deși Giurescu credea că brașovenii căutau doar o garanție de la suzeran, gestul a fost o ofensă. În 1354, Nicolae Alexandru acceptase misiuni catolice și tranzitul fără taxe al sașilor din cauza amenințării Hoardei de Aur, dar în 1359 a rupt legăturile de suzeranitate cu Ungaria.

## Ctitorii, Athosul și piatra de mormânt

Ca ctitor, Nicolae Alexandru a finalizat mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung și a continuat lucrările la Biserica Domnească din Argeș. I se atribuie și biserica Sân Nicoară, acum în ruine.

A finanțat mănăstirea Cutlumuz de la Muntele Athos, unde a plătit pentru ridicarea turnului mare și pentru diverse reparații.

Raporturile cu regele ungar au rămas tensionate până la final. Când fiul său, Vladislav I, a urcat pe tron, Ludovic l-a criticat imediat pentru că urma „obiceiurile rele” ale tatălui său.

Nicolae Alexandru a murit la 16 noiembrie 1364 și a fost înmormântat la Câmpulung, în ctitoria sa.

> În luna noiembrie 16 zile, a răposat marele și singur stăpânitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul Marelui Basarab, în anul 6873, indictionul 3. Veșnica lui pomenire.

## Chipul rămas

Singurul portret de epocă se află la Câmpulung, dar a fost refăcut în secolul al XIX-lea. În varianta din 1820, domnitorul este pictat cu o coroană înflorită, oacheș și bărbos, purtând o misadă similară cu cea din portretele lui Vlad Țepeș.

Studii recente sugerează că portretul din fresca „Deisis” de la Curtea de Argeș îl înfățișează tot pe Nicolae Alexandru, deoarece Sfântul Ioan Botezătorul este înlocuit cu Sfântul Nicolae, protectorul său spiritual.

Reper cronologic

### Pe scurt, în timp

- 1300Naștere, potrivit teoriei care îl plasează în jurul anului 1300
- 1343Este menționat într-o cronică maghiară în legătură cu o întrevedere cu regele Ludovic I
- 1345Papa Clement al VI-lea îl laudă la 17 octombrie pentru devotamentul său catolic
- 1352Începutul domniei sale de unul singur în Țara Românească
- 1354Cedează în fața presiunii și recunoaște anumite drepturi ale Bisericii Romano-Catolice și ale negustorilor din Brașov
- 1355Ajunge la un acord cu regele Ungariei în schimbul Severinului
- 1358Ludovic I acordă negustorilor brașoveni drepturi de trecere fără taxe prin teritorii stăpânite de facto de domnitor
- 1359Este înființată Mitropolia Ungrovlahiei; Nicolae Alexandru renunță la suzeranitatea ungară
- 1360La Vidin este scris, din porunca Anei, un sinaxar cu viețile femeilor sfinte
- 1364Moare la 16 noiembrie și este înmormântat la Câmpulung

Surse

### Pe ce se sprijină acest dosar

- [ro.wikipedia.org](https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Alexandru)
- [en.wikipedia.org](https://en.wikipedia.org/wiki/Nicholas_Alexander_of_Wallachia)
- [freepages.genealogy.rootsweb.ancestry.com](http://freepages.genealogy.rootsweb.ancestry.com/~jamesdow/s094/f303398.htm)
- [itcnet.ro](http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current8/mi53.htm)
- [george-damian.ro](http://www.george-damian.ro/basarab-voievod-a-fost-roman-si-ortodox-neagu-djuvara-ne-cam-minte-4293.html)
- [printrecarti.ro](https://www.printrecarti.ro/156977-constantin-rezachevici-cronologia-domnilor-din-tara-romaneasca-si-moldova.html)

Dosar întocmit pe baza surselor de mai sus, între care articole din Wikipedia, disponibile sub licență Creative Commons Attribution-ShareAlike.

Headless Knight mural at Saint Nicholas in Curtea de Argeș. Imagine: Dahn, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons.