# Epoca bronzului pe teritoriul României și schimbarea lumii preistorice > Între circa 3.500 și 1.100 î.Hr., comunitățile de pe teritoriul României și-au diversificat economia, meșteșugurile și manifestările artistice. Culturile regionale și riturile funerare diferite dez... Publicat: 21 noiembrie 2026, 08:03 · Autor: Redacția Istoria · Categorie: [Antichitate](https://istoria.ro/articole/antichitate/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/epoca-bronzului-pe-teritoriul-romaniei-si-schimbarea-lumii/ · Publicație: Istoria ![Epoca bronzului mijlocie si tarzie in Romania](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/epoca-bronzului-pe-teritoriul-romaniei-si-schimbarea-lumii-1024x733.webp) Case rectangulare, de dimensiuni medii. Agricultură, creșterea animalelor și extragerea minereurilor. Inele de buclă, brățări, coliere și pandantive din cupru, aur, argint și, mai ales, bronz. Aceste urme ale vieții cotidiene arată amploarea schimbării petrecute pe teritoriul României între circa 3.500 și 1.100 î.Hr. Comunitățile nu formau o lume uniformă. Culturi arheologice diferite au ocupat regiuni distincte, au modelat lutul în alte forme și și-au tratat morții după rituri proprii. Din această diversitate se conturează epoca bronzului, o perioadă de evoluție economică importantă față de eneolitic și de intensificare a manifestărilor artistice. ## Timpul împărțit după obiectele rămase Epoca bronzului de pe teritoriul României este împărțită în trei mari etape: bronzul timpuriu, între circa 3.500 și 2.200 î.Hr., bronzul mijlociu, între circa 2.200 și 1.600/1.500 î.Hr., și bronzul târziu, între circa 1.600/1.500 și 1.100 î.Hr. Au existat însă mai multe sisteme de periodizare. Schema elaborată de Paul Reinecke pentru Europa Centrală împărțea epoca în fazele A, B, C și D, folosind asocierile dintre obiectele de bronz descoperite. Periodizarea nu este o simplă ordine de date: ea urmărește schimbările vizibile în cultura materială. ![Alba Iulia National Museum of the Union 2011 Late Bronze Age Vessels and Bronze Objects](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/epoca-bronzului-pe-teritoriul-romaniei-si-schimbarea-lumii-img1.webp) *Alba Iulia National Museum of the Union 2011 Late Bronze Age Vessels and Bronze Objects. Imagine: Codrin.B, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons* La începutul epocii s-au dezvoltat culturile Baden-Coțofeni, Cernavodă III-Belleraz, Glina și Verbicioara. Cultura Glina a fost cea mai importantă din Muntenia și Oltenia. În bronzul mijlociu se remarcă Otomani, prezentă și în Slovacia și atestată la Sălacea, Wietenberg în Transilvania, Mureș și Gârla Mare. În periodizarea bronzului târziu apar Glina III, Verbicioara III, cultura Monteoru și complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. ## O economie care pune lumea în mișcare În bronzul timpuriu, ocupațiile obișnuite erau agricultura, extragerea minereurilor și creșterea animalelor. Spre finalul etapei, varietatea podoabelor devine remarcabilă. Cuprul, aurul, argintul și bronzul erau transformate în obiecte care mărturisesc dezvoltarea meșteșugurilor. Creșterea oilor, caprelor și porcilor susținea economia epocii. Comunitățile culturii Wietenberg foloseau vitele mari și cabalinele pentru tracțiune și hrană. Aceste practici ilustrează progresele economice față de eneolitic. ![Alba Iulia National Museum of the Union 2011 Map of Bronze Age in Romania](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/epoca-bronzului-pe-teritoriul-romaniei-si-schimbarea-lumii-img2.webp) *Alba Iulia National Museum of the Union 2011 Map of Bronze Age in Romania. Imagine: Codrin.B, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons* Schimbarea se vede și în artă. Cultura Gârla Mare a lăsat figurine și statuete complexe din lut. În aria culturilor Žuto Brdo-Gârla Mare și Szeremle-Bijelo Brdo-Dalj au fost descoperite în jur de 340 de piese antropomorfe, dintre care 244 provin din aria Gârla Mare. ## Semnele cerului intră în lut și metal Religia epocii este legată de instalarea cultelor uraniene, adică orientate către cer, între care se aflau cultele solare. Cercurile concentrice și cercurile însoțite de raze, reprezentate frecvent pe ceramică și obiecte metalice, sunt interpretate drept simboluri solare. Incinerația a fost pusă, la rândul ei, în legătură cu aceste credințe. Sunt cunoscute sanctuare la Sălacea, în județul Bihor, asociat culturii Otomani din faza a II-a, la Balej, în Bulgaria, în aria Gârla Mare, și la Monteoru, în județul Buzău. În aria Wietenberg, faza a II-a, este cunoscut și un loc de cult la Oarța de Sus. Din epocă provin topoare miniaturale din lut, topoare-ciocan și securi duble. Securea dublă, numită labrys, apare frecvent în lumea minoică și miceniană, mai ales în complexe de cult și morminte. Dimensiunile sale variau de la forme miniaturale la exemplare de 1,20 metri. Asociată și cu luna, putea simboliza o zeiță a vegetației reprezentată pe sigilii miceniene sub un arbore, cu un topor în mână, primind maci și fructe. ## Morții despart culturile Pe teritoriul României au fost descoperite atât morminte de înhumație, în care corpul era depus în mormânt, cât și morminte de incinerație, în care rămășițele arse erau îngropate. Incinerația a fost adusă de culturile occidentale. Comunitățile locale practicau adesea unul dintre rituri, mai rar ambele concomitent. Diferențele regionale sunt puternice. În nord, în aria culturii Suciu de Sus, predomina incinerația, iar rămășițele erau depuse în urne decorate. Acestea au fost găsite în movile funerare, în morminte plane și în cimitire cu tumuli. În vest, cultura Otomani a trecut de la predominanța înhumării în bronzul timpuriu la o frecvență egală a incinerației în bronzul mijlociu. Cimitirele erau mai mari în vestul ariei și mai mici, uneori reduse la morminte izolate, în est. Ceramica, armele și mărgelele de chihlimbar însoțeau frecvent morții. În aria culturii Mureș predominau înhumările în cimitire plane, iar incinerațiile erau rare; inventarul funerar cuprindea ceramică, metal, arme și podoabe. În aria Monteoru, necropolele erau cimitire mari, folosite timp îndelungat și amplasate de regulă departe de spațiile locuite, pe terase sau platouri apropiate. Regula nu era absolută: la Cârlomănești-Cetățuia și Năeni-Zănoaga au existat morminte în interiorul așezărilor sau foarte aproape de ele. În aria Costișa apar atât schelete articulate, cât și rămășițe dezarticulate și împrăștiate intenționat. La Cârna, necropola culturii Gârla Mare cuprindea 116 morminte de incinerație, împărțite într-o zonă estică și una vestică, cu ceramică diferită. Pentru Verbicioara, schema culturală asociază faza a III-a cu incinerația, dar foarte puține morminte au fost localizate ori cercetate sistematic. Cultura fusese identificată în 1949 prin săpăturile din stațiunea care i-a dat numele și a fost împărțită, pe baza materialelor, în cinci faze. ## Urmele unei lumi fără chip unic Epoca bronzului de pe teritoriul României capătă sens prin diferențele dintre comunități. Glina domina Muntenia și Oltenia, Wietenberg se desfășura în Transilvania, iar Otomani, Mureș, Monteoru și Gârla Mare aveau economii, obiecte și rituri recognoscibile. Împreună, vestigiile lor arată cum dezvoltarea economică, folosirea metalelor, arta în lut și credințele legate de cer au remodelat lumea preistorică. Reper cronologic ### Pe scurt, în timp - circa 3.500-2.200 î.Hr.Epoca bronzului timpuriu, marcată de dezvoltarea culturilor Baden-Coțofeni, Cernavodă III-Belleraz, Glina și Verbicioara. - circa 2.200-1.600/1.500 î.Hr.Epoca bronzului mijlociu, în care se remarcă culturile Otomani, Wietenberg, Mureș și Gârla Mare. - circa 1.600/1.500-1.100 î.Hr.Epoca bronzului târziu, asociată între altele cu Glina III, Verbicioara III, Monteoru și complexul Noua-Sabatinovka-Coslogeni. - 1949Cultura Verbicioara este identificată prin săpăturile din stațiunea eponimă. Surse ### Pe ce se sprijină acest dosar - [ro.wikipedia.org](https://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzului_pe_teritoriul_Rom%C3%A2niei) - [en.wikipedia.org](https://en.wikipedia.org/wiki/Bronze_Age_in_Romania) - [archaeology.ro](http://www.archaeology.ro/imc_verb.htm) - [prehistoire.e-monsite.com](http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,epoca-bronzului-ii,1112106.html) - [cimec.ro](http://www.cimec.ro/pdf/dl.asp?filename=Petrescu-Dimbovita-Depozitele-de-bronzuri-din-Romania.pdf) - [cimec.ro](http://www.cimec.ro/arheologie/sarea/09-ValeriuCavruc-HoriaCiugudean-AnthonyFHarding.pdf) Dosar întocmit pe baza surselor de mai sus, între care articole din Wikipedia, disponibile sub licență Creative Commons Attribution-ShareAlike. Epoca bronzului mijlocie si tarzie in Romania. Imagine: Asybaris01, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons.