# Elena Rareș și lupta pentru tronul fiilor săi

> Principesă sârbă devenită doamnă și regentă a Moldovei, Elena Rareș a traversat exilul, revenirea la Suceava și luptele pentru succesiune. Încercarea de a păstra tronul pentru fiii săi i-a adus un ...

Publicat: 25 octombrie 2026, 13:02 · Autor: Redacția Istoria · Categorie: [Renaștere](https://istoria.ro/articole/renastere/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/elena-rares-si-lupta-pentru-tronul-fiilor-sai/ · Publicație: Istoria

![Manastirea Humor8](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/elena-rares-si-lupta-pentru-tronul-fiilor-sai-1024x768.webp)

În ianuarie 1540, Petru Rareș a părăsit Cetatea Ciceului și a plecat la Istanbul. Elena și copiii au rămas în urmă, într-o cetate care fusese asediată timp de patru luni de oștile lui Ioan I Zápolya. Domnul Moldovei petrecuse acolo un an și jumătate într-o stare de semiprizonierat. Pentru familia domnească, ieșirea din impas depindea acum de îndurarea sultanului.

Înaintea plecării, Elena avusese un rol precis. Pentru că știa să scrie în limba sârbă, Petru Rareș a pus-o să-i aștearnă cererea către Soliman Magnificul. Fostul domn își mărturisea pocăința, promitea supunere față de turci și cerea sprijin pentru a reveni pe tron.

> „Și știindu carte sârbască Elena, doamnă-sa, au scris la împăratul cu mare jalobă și plângere, poftindu ca să să milostivască, să-i ierte”.

Scrisoarea surprinde una dintre trăsăturile definitorii ale vieții Elenei Rareș: apropierea ei de centrul puterii, mai întâi alături de soț, apoi alături de fii. În cele din urmă, chiar lupta pentru tronul lor avea să-i hotărască soarta.

## Principesa sârbă ajunge doamna Moldovei

Elena, numită și Ecaterina, s-a născut aproximativ în 1490, în Serbia. Era a doua fiică a prințului Jovan Branković, despot al Serbiei între 1496 și 1502, și a nobilei Jelena Jakšić. Sora sa vitregă, Despina Milița, a fost soția lui Neagoe Basarab, domn al Țării Românești între 1512 și 1521. Prin fiicele sale, Despina a devenit soacra domnilor Radu de la Afumați, Radu Paisie și Ștefăniță Vodă.

![Biserica Învierea Domnului din Suceava1](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/elena-rares-si-lupta-pentru-tronul-fiilor-sai-img1.webp)

*Biserica Învierea Domnului din Suceava1. Imagine: Cezar Suceveanu, CC BY 3.0, via Wikimedia Commons*

Jelena Branković s-a căsătorit cu Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare. Voievodul era văduv. Prima sa soție, Maria, o fată de boier, murise la 28 iunie 1529 și fusese înmormântată la Mănăstirea Putna.

Petru și Elena au avut patru copii: Iliaș, născut în 1531, Ștefan, născut în 1532, Ruxandra, născută în 1538, și Constantin, născut în 1542. Despina, cunoscută drept Doamna Chiajna, a fost uneori considerată în mod eronat fiica lor. Ea pare să fi fost fiica lui Petru Rareș și a primei sale soții.

## Căderea care a despărțit familia

Elena a domnit alături de Petru Rareș în cele două domnii ale acestuia, din 1527 până în 1538 și din 1541 până în 1546. Prima perioadă s-a încheiat brutal în 1538, când oștile sultanului Soliman Magnificul au invadat Moldova și l-au adus la domnie pe Ștefan Lăcustă.

![Manastirea Probota13](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/elena-rares-si-lupta-pentru-tronul-fiilor-sai-img2.webp)

*Manastirea Probota13. Imagine: Cezar Suceveanu, CC BY 3.0, via Wikimedia Commons*

Prevăzându-și înfrângerea, Petru Rareș și-a trimis soția și copiii la Ciceu, cetatea sa din Transilvania. A urmat asediul, apoi lunga ședere sub presiunea autorităților ungare. În acest context a fost scrisă cererea Elenei către sultan.

Petru a plecat singur spre Istanbul, dar s-a îngrijit de familia rămasă la Ciceu și i-a trimis periodic vești. Demersurile sale au dat rezultat. Cu sprijinul turcilor, a redevenit domn al Moldovei în martie 1541. După executarea boierilor trădători, a trimis oameni de încredere să-i aducă familia.

La 25 mai 1541, Elena, Iliaș, Ștefan și Ruxandra au sosit la Suceava. Petru Rareș le-a ieșit înainte cale de trei mile. Grigore Ureche a consemnat bucuria revederii, cu atât mai mare cu cât despărțirea de la Ciceu fusese apăsătoare. A doua domnie a lui Petru Rareș a durat cinci ani și a fost destul de liniștită. S-a încheiat odată cu moartea lui, în 1546.

## O mamă în centrul luptei pentru succesiune

După moartea soțului, Elena a devenit regentă, exercitând conducerea într-o perioadă în care primul său fiu, Iliaș, era nevârstnic. A domnit alături de el între 1546 și 1551, apoi alături de Ștefan, între 1551 și 1552.

Succesiunea nu a adus stabilitatea dorită. Iliaș s-a lepădat de credință și a trecut la mahomedanism. Gestul a fost socotit o rușine pentru țară, iar numele său a fost șters din pomelnice și de pe pisaniile bisericilor. Ștefan Rareș, descris ca un om cu mintea tulburată, a fost omorât de boieri la 1 septembrie 1552.

Elena dorea ca linia Rareșilor să continue prin urmașii de sex masculin. Probabil nu a îndrăznit să-l propună imediat pe Constantin, fiul cel mic, și să preia din nou regența. A încercat în schimb să ridice pe tron o persoană pe care să o poată dirija până când Constantin ajungea la vârsta majoratului.

Alegerea ei a fost boierul Joldea, fost mare comis. Pentru a-i întări dreptul la tron, Elena i-a oferit mâna fiicei sale, Ruxandra. Planul a eșuat. Alexandru Lăpușneanu a intrat în Moldova cu ajutor polonez, l-a alungat pe Joldea și a devenit domn. Apoi s-a căsătorit el însuși cu Ruxandra, devenind ginerele Elenei.

Doamna nu a renunțat. A organizat un complot pentru urcarea lui Constantin pe tron. Răspunsul lui Alexandru Lăpușneanu a fost fără întoarcere: Elena Rareș a murit în 1553, la Suceava, sugrumată din porunca ginerelui său. Ironia acestei lupte pentru continuitatea masculină era că Ruxandra avea să ducă mai departe moștenirea tatălui și a bunicului ei.

## Bisericile ridicate în anii puterii

Rolul politic al femeilor din Moldova s-a împletit cu ridicarea edificiilor religioase și cu dăruirea de sate, vii, păduri și livezi. Elena Rareș a lăsat asemenea urme la Suceava și Botoșani, târg de care era legată în mod special, deoarece vama îi revenea personal.

În 1551 a ctitorit biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani și biserica „Sfânta Înviere” din Suceava. Pisania lăcașului din Suceava arată că acesta a fost făcut pentru sufletul lui Petru Rareș și pentru al ei. În 1552 a urmat biserica „Uspenia” din Botoșani.

Elena a continuat reparațiile începute de soțul său și a dus la bun sfârșit lucrările bisericilor ctitorite de ea. Pisaniile pomenesc bisericile Învierea Domnului din Suceava, Sfântul Gheorghe din Botoșani și Adormirea Maicii Domnului din Hârlău.

La Biblioteca Patriarhiei din Ierusalim se păstrează un Evanghelier copiat și ferecat din dorința „Elenei Despotovna a răposatului domn Io Petru voievod și mama lui Iliaș voievod”, apoi dăruit Mănăstirii Probota.

## Mormântul de lângă Petru Rareș

Elena a fost înmormântată în biserica Mănăstirii Probota, alături de Petru Rareș. Cele două morminte domnești se găsesc în încăperea dintre pronaos și naos, lângă zidul dinspre pronaos. Mormântul voievodului este așezat lângă peretele sudic, iar cel al doamnei se întinde de-a lungul aceluiași perete, spre culoar.

Inscripția slavonă de pe lespede o numește „Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot țarul”. Acolo s-a încheiat drumul principesei sârbe care scrisese pentru întoarcerea soțului pe tron, condusese alături de fiii ei și își primejduise viața încercând să păstreze domnia în familia Rareșilor.

Reper cronologic

### Pe scurt, în timp

- 1490Se naște, aproximativ, în Serbia.
- 1531Se naște fiul său Iliaș.
- 1532Se naște fiul său Ștefan.
- 1538Invazia otomană încheie prima domnie a lui Petru Rareș, iar Elena și copiii se refugiază la Ciceu.
- 1540Petru Rareș pleacă la Istanbul, în timp ce Elena și copiii rămân la Ciceu.
- 1541Familia revine la Suceava după redobândirea tronului de către Petru Rareș.
- 1542Se naște Constantin, cel mai mic fiu al Elenei.
- 1546După moartea lui Petru Rareș, Elena începe să domnească în calitate de regentă alături de Iliaș.
- 1551Începe domnia lui Ștefan Rareș și sunt ctitorite bisericile Sfântul Gheorghe din Botoșani și Sfânta Înviere din Suceava.
- 1552Ștefan Rareș este ucis, iar Elena intervine în lupta pentru succesiune; este ctitorită biserica Uspenia din Botoșani.
- 1553Elena Rareș moare sugrumată din porunca lui Alexandru Lăpușneanu.

Surse

### Pe ce se sprijină acest dosar

- [ro.wikipedia.org](https://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Rare%C8%99)
- [en.wikipedia.org](https://en.wikipedia.org/wiki/Elena_Ecaterina_Rare%C8%99)
- [wife.mihaimoga.com](http://wife.mihaimoga.com/?p=1008)

Dosar întocmit pe baza surselor de mai sus, între care articole din Wikipedia, disponibile sub licență Creative Commons Attribution-ShareAlike.

Manastirea Humor8. Imagine: Cezar Suceveanu, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons.