Nu există o dată la care cercetătorii să poată spune că oamenii au început să vorbească, însă datele din arheologie, genetică și studiul fosilelor arată că unele dintre capacitățile necesare unei comunicări complexe sunt foarte vechi și ar putea fi anterioare oamenilor moderni.
Textul reunește mai multe tipuri de dovezi despre originea limbajului și arată că nu poate fi identificat un moment unic în care au apărut primele cuvinte. Cuvintele nu se fosilizează, iar o conversație veche de sute de mii de ani nu a lăsat urme directe. Din acest motiv, cercetătorii folosesc indicii indirecte, de la ADN și anatomia aparatului vocal până la obiecte descoperite în situri preistorice.
Potrivit Descopera.ro, arheologia oferă dovezi ale unor forme de comunicare simbolică de cel puțin 250.000 de ani și probabil chiar mai devreme. Sunt menționate și activități documentate în urmă cu aproximativ 350.000 de ani, care ar fi presupus forme complexe de comunicare. Aceste descoperiri nu demonstrează însă existența unui limbaj asemănător celui folosit de oamenii moderni.
Indiciile din genetică și cazul neanderthalienilor
O parte importantă a discuției privește neanderthalienii. Ei și Homo sapiens au avut un strămoș comun, iar cele două linii evolutive s-au separat cu sute de mii de ani în urmă. Anatomia, arheologia și genetica oferă indicii că neanderthalienii aveau unele dintre capacitățile necesare unei comunicări complexe.
O analiză publicată în Annual Review of Linguistics a concluzionat că dovezile disponibile susțin existența unor capacități lingvistice la neanderthalieni, chiar dacă nu se poate demonstra că foloseau un limbaj identic celui modern. În același cadru este amintită și gena FOXP2. Neanderthalienii aveau variante ale acestei gene asociate cu dezvoltarea normală a vorbirii și limbajului, dar prezența ei nu demonstrează că vorbeau precum oamenii de astăzi.
Textul amintește și un studiu publicat în Science Advances în 2026, care a analizat regiuni ale genomului uman cu o istorie evolutivă foarte veche. Cercetătorii au identificat regiuni asociate unor capacități legate de limbaj și au arătat că unele dintre ele au evoluat înainte de separarea dintre linia oamenilor moderni și cea a neanderthalienilor. Rezultatul nu stabilește momentul apariției primelor cuvinte, dar sugerează că o parte dintre modificările genetice asociate capacității de limbaj sunt mai vechi decât Homo sapiens.
De ce originea limbajului rămâne greu de fixat
Textul face și distincția dintre vorbire și limbaj. Vorbirea înseamnă producerea fizică a sunetelor, în timp ce limbajul este un sistem prin care sunetele, gesturile sau alte semnale transmit sens. Anatomia aparatului vocal poate sugera capacitatea de a produce sunete complexe, dar nu arată ce cuvinte foloseau oamenii și nici dacă aveau o gramatică asemănătoare celei moderne.
Podoabele, pigmenții și obiectele gravate sunt prezentate drept unele dintre cele mai vechi indicii ale comportamentului simbolic, pentru că arată folosirea obiectelor pentru a transmite informații sau semnificații. Totuși, nici acestea nu reprezintă dovezi directe ale limbajului. De aceea, originea limbajului rămâne dificil de stabilit, iar ipoteza prezentată este că limbajul ar fi putut apărea treptat, pe măsură ce se dezvoltau capacitățile cognitive, anatomia aparatului vocal, comportamentele sociale și folosirea simbolurilor.
Context istoric
Neanderthalienii și Homo sapiens aparțin ramurilor umane din preistorie studiate pentru înțelegerea originii comportamentelor complexe. În lipsa unor dovezi directe ale vorbirii, cercetătorii folosesc de mult timp urme materiale, anatomia fosilelor și date genetice pentru a reconstitui apariția comunicării simbolice și a limbajului.
Descopera.ro, 29 august 2026.
