# Două inscripții mesapice au fost găsite într-un mormânt de 2.300 de ani din sudul Italiei > Mormântul 17 din Manduria, vechi de 2.300 de ani, a dat două inscripții mesapice și indicii că defuncta ar fi fost o preoteasă a lui Demeter. Publicat: 3 noiembrie 2026, 11:57 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Antichitate](https://istoria.ro/articole/antichitate/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/doua-inscriptii-mesapice-au-fost-gasite-intr-un-mormant-de-2-300-de-ani/ · Publicație: Istoria ![Mormânt de 2.300 de ani](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/mormant-de-2-300-de-ani-din-manduria-1024x681.jpg) **În necropola antică din Parcul Arheologic Mura Messapiche, la Manduria, în Apulia, arheologii au descoperit Mormântul 17, vechi de 2.300 de ani, care ar putea aparține unei preotese a zeiței Demeter. Mormântul a fost săpat direct în stâncă, iar intrarea lui fusese închisă inițial cu trei lespezi masive de piatră.** Vechimea și importanța descoperirii vin din inscripțiile și obiectele găsite aici. Cum relatează [The History Blog](https://www.thehistoryblog.com/archives/77270), în mormânt au apărut două texte în limba mesapică, o limbă pre-romană, neitalică, dispărută după cucerirea romană a sudului Italiei. ## Inscripțiile leagă mormântul de o femeie cu rang religios Prima inscripție este cioplită chiar pe cele trei lespezi care sigilau mormântul. Epigrafiștii au identificat în ea numele unei femei, numele tatălui ei și cuvântul „thabara”, aici interpretat ca titlu preoțesc. Din această formulă reiese că mormântul aparținea unei femei dintr-o familie importantă, cu un rol religios semnificativ în comunitate. A doua inscripție este pictată pe partea interioară a uneia dintre lespezi. Textul are patru rânduri și include din nou cuvântul „thabara”, alături de numele „Damatrioas”, interpretat ca o posibilă trimitere la Demeter, zeița greacă a recoltei și agriculturii. Tocmai această asociere dintre titlul preoțesc și numele zeiței susține ipoteza că defuncta ar fi putut fi o preoteasă a lui Demeter. ## Decorația păstrează și semne de cult Mormântul păstrează și o decorație picturală rară. În partea superioară a lespezilor apare un model meandric, iar între motivele reprezentate se află o cheie de templu și un thymiaterion, adică un vas folosit pentru arderea tămâiei. Aceste elemente se adaugă inscripțiilor și întăresc legătura dintre mormânt și un cadru ritual. Ele oferă totodată un context material pentru interpretarea textelor mesapice găsite pe și în interiorul închiderii funerare. ## Puține obiecte au rămas după jefuirea mormântului în Antichitate Mormântul fusese jefuit încă din Antichitate. Din acest motiv, resturile osteologice sunt puține și fragmentare, afectate atât de intervenția jefuitorilor, cât și de condițiile unui sol acid. Totuși, câteva bunuri funerare au supraviețuit. Au fost recuperate fibule de bronz, un inel de argint cu motiv de șarpe, o monedă de argint bătută la Taranto și un obiect de fier care nu a fost identificat. ## Descoperirea contează și prin raritatea limbii mesapice Din limba mesapică s-au păstrat doar aproximativ 600 de inscripții. De aceea, orice text nou are greutate arheologică proprie, iar acest caz aduce două inscripții din același mormânt, legate de aceeași femeie și de același posibil titlu religios. Dacă interpretările preliminare vor fi confirmate, Mormântul 17 poate aduce date noi despre pozițiile religioase ale femeilor în societatea mesapică și despre felul în care cultele grecești au fost preluate și transformate în sudul Italiei. ## Analizele continuă asupra textelor și obiectelor Cercetarea nu s-a încheiat odată cu deschiderea mormântului. Arheologii vor continua studiul și analiza inscripțiilor din Mormântul 17, iar în paralel decorațiile vor fi conservate, iar bunurile funerare vor fi examinate.