# De ce a trecut Radu Șerban Carpații pentru a apăra Țara Românească

> Continuator al politicii lui Mihai Viteazul, Radu Șerban și-a apărat tronul între invazii, pretendenți și jocurile marilor puteri. Victoriile de la Teișani și Brașov i-au adus faimă, dar nu l-au pu...

Publicat: 21 octombrie 2026, 08:05 · Autor: Redacția Istoria · Categorie: [Renaștere](https://istoria.ro/articole/renastere/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/de-ce-a-trecut-radu-serban-carpatii-pentru-a-apara-tara/ · Publicație: Istoria

![Radu Șerban in Târgoviște Princely Church](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/de-ce-a-trecut-radu-serban-carpatii-pentru-a-apara-tara-887x1024.webp)

În decembrie 1610, mercenarii principelui transilvănean Gabriel Bathory au trecut Carpații înzăpeziți și au intrat prin surprindere în Țara Românească. Radu Șerban nu era pregătit. A părăsit Târgoviștea și s-a refugiat în Moldova, la Constantin Movilă, în timp ce țara sa era jefuită vreme de trei luni. Bisericile și mănăstirile au fost prădate, acoperișurile de plumb au fost topite pentru gloanțe, iar mormintele au fost profanate.

Voievodul învins nu a rămas însă în pribegie. Și-a strâns oastea la Roman, și-a reînnoit alianța cu Imperiul Habsburgic și, în iunie 1611, s-a întors. Apoi a trecut din nou munții, pentru a-l înfrunta pe omul care îi ocupase țara. Era încă o luptă pentru tron, dar și continuarea unei politici pe care Radu Șerban o moștenise de la Mihai Viteazul: apărarea autonomiei Țării Românești în fața puterilor care o puteau strivi.

## Boierul care a ajuns domn

Născut în anii 1560, Radu Șerban se trăgea pe linie maternă din familia boierească a Craioveștilor și era considerat un posibil descendent al lui Neagoe Basarab. În timpul domniei lui Mihai Viteazul a ajuns mare dregător și a deținut, aproape neîntrerupt, dregătoria de mare paharnic.

Puterea sa avea și o temelie materială. La sfârșitul secolului al XVI-lea, stăpânea cel mai mare domeniu boieresc individual din Țara Românească: 71 de sate și părți de sate. Principala sa reședință era la Coiani, astăzi Mironești, pe malul Argeșului. Soția sa, Elina, fiica banului Udriște, îi adusese o zestre însemnată.

![Hans von Aachen Allegory of the Turkish war Battle of Kronstadt (Braşov)](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/de-ce-a-trecut-radu-serban-carpatii-pentru-a-apara-tara-img1.webp)

*Hans von Aachen Allegory of the Turkish war Battle of Kronstadt (Braşov). Imagine: Hans von Aachen, domeniu public, via Wikimedia Commons*

După asasinarea lui Mihai Viteazul și scurta domnie a lui Simion Movilă, Radu Șerban a urcat pe tron în octombrie 1601. L-au sprijinit Preda, Stroe și Radu Buzescu, mari boieri cu autoritate politică și militară, cărora le era unchi după mamă. Domnia sa avea să cuprindă mai multe perioade: octombrie 1601, intervalul dintre iulie 1602 și decembrie 1610, apoi lunile mai-septembrie 1611.

Încă din primul an, tronul a fost contestat. Radu Șerban s-a luptat mai întâi cu Simion Movilă, care s-a retras în Moldova după ce a fost părăsit de oștile polone trimise de Jan Zamoyski. A urmat Radu Mihnea, pretendent sprijinit de turci. Pentru noul domn, supraviețuirea politică depindea de priceperea militară.

## Tabăra care a oprit invazia

În toamna anului 1602, Simion Movilă a încercat să recâștige tronul cu ajutorul tătarilor din Hanatul Crimeii, cărora le promisese libertatea de a jefui țara. La 13 septembrie, el a intrat în Țara Românească alături de 40.000 de tătari conduși de hanul Gazi Ghirai, de moldovenii trimiși de Ieremia Movilă și de aproximativ 300 de cazaci.

Radu Șerban avea aproximativ 8.000-10.000 de pedestrași și 6.000 de călăreți. Lor li s-au adăugat 1.000 de călăreți trimiși din Transilvania de generalul habsburgic Giorgio Basta. În fața superiorității numerice a invadatorilor, voievodul a ales apărarea. La Teișani, pe valea Teleajenului, în zilele de 23 și 24 septembrie 1602, și-a întărit tabăra cu șanțuri și palisade. Atacurile tătarilor au eșuat, iar aceștia s-au retras spre Silistra.

Bătălia a rămas legată și de sacrificiul lui Stroe Buzescu. Provocat la luptă individuală de ginerele și nepotul hanului, boierul muntean l-a învins și l-a decapitat. Rănit grav, Stroe a murit la 2 octombrie. Pe piatra sa de mormânt de la schitul Stănești, soția lui, Sima, a încheiat inscripția cu o judecată neiertătoare:

> „Și nu fu pre voe câinilor de tătari”.

## Dincolo de munți, împotriva cleștelui

Primejdia nu venea numai dinspre Dunăre. În vara anului 1603, Moise Székely și magnații maghiari care îl susțineau încercau să-i îndepărteze pe habsburgi din Transilvania. Pentru Radu Șerban, instalarea unei puteri filoturce la nord de Carpați ar fi prins Țara Românească între Imperiul Otoman și un Ardeal supus acestuia.

Avangarda munteană, condusă de Gheorghe Raț și Vasile Mârza, a trecut munții pe Valea Teleajenului și s-a așezat lângă Brașov, mai întâi la Feldioara, apoi la Râșnov. Radu Șerban a venit cu forțele principale prin pasul Rucăr-Bran. Moise Székely dispunea de 4.000 de unguri, 2.000 de tătari și 25 de tunuri ușoare și și-a întărit tabăra cu care legate între ele.

În dimineața de 17 iulie 1603, atacul muntenilor a străpuns apărarea. Oastea adversă a fugit, iar Moise Székely a fost ucis în încercarea de a scăpa. Giorgio Basta s-a temut că Radu Șerban va ocupa întreaga Transilvanie, asemenea lui Mihai Viteazul. Voievodul s-a oprit însă după ce își asigurase flancul nordic și s-a întors în țară.

Au urmat câțiva ani de pace relativă. Radu Șerban a ajuns la o înțelegere practică cu turcii și a preferat Târgoviștea drept cetate de scaun, fiind mai ferită de o invazie. Nu a neglijat Bucureștiul, unde a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I. A luat și măsuri pentru stingerea datoriilor dintre particulari și pentru despăgubirea celor afectați de prădăciuni, furturi și jafuri.

## Victoria care nu a putut salva tronul

Invazia lui Gabriel Bathory a sfârșit această perioadă de liniște. Revenit în Țara Românească în 1611, Radu Șerban a strâns oastea țării, boierii și boiernașii, apoi a trecut Carpații. L-a surprins pe Bathory la Prejmer, aproape de Brașov. Principele transilvănean a încercat să se retragă, dar voievodul muntean l-a ajuns pe câmpia dintre Brașov și Sânpetru.

În a doua bătălie de la Brașov, muntenii și călăreții cuirasieri polonezi angajați de Radu Șerban au zdrobit oastea transilvăneană. Gabriel Bathory a fugit. Victoria i-a mulțumit pe habsburgi, dar le-a trezit și teama că învingătorul ar putea încerca să cucerească Transilvania. Radu Șerban a înțeles însă că împrejurările nu mai permiteau repetarea încercării lui Mihai Viteazul de a uni principatele într-un stat capabil să se opună otomanilor.

Răspunsul Porții Otomane a schimbat totul. O armată turcească, întărită cu tătari, a invadat Țara Românească. Radu Șerban s-a retras spre Moldova. La 30 septembrie 1611, într-o pădure de lângă Bacău, urmăritorii i-au atacat oastea. Tunurile și carele cu provizii s-au împotmolit în noroiul ploilor de toamnă. Voievodul și-a pierdut cei mai buni ostași, între care călăreții cuirasieri polonezi care au acoperit retragerea forțelor principale.

De la Suceava și-a luat familia și a pornit spre Viena. Victoria de la Brașov fusese strălucită, dar urmarea ei era pribegia.

## Domnul rămas fără țară

La Viena, Radu Șerban a cerut ajutor militar pentru a reveni pe tron. A primit promisiuni, nu oaste. Boierii rămași credincioși îl chemau înapoi pentru a-l alunga pe Radu Mihnea, însă curtea habsburgică nu dorea să riște un nou război cu Imperiul Otoman.

Radu Șerban a murit la Viena la 13 martie 1620, la aproape 60 de ani. Stolnicul Constantin Cantacuzino a pus sfârșitul grăbit al voievodului pe seama unei grave și îndelungate boli de podagră, urmarea vieții militare. Împăratul Ferdinand al II-lea a hotărât ca el să fie înmormântat în Catedrala Sfântul Ștefan din Viena, privilegiu rezervat familiei imperiale.

În 1640, fiica sa Ancuța, soția lui Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, a adus în țară rămășițele celor doi. Au fost așezate într-un mormânt comun la Mănăstirea Comana, iar inscripția amintea că luptaseră „amândoi tare și vârtos pentru lege și pentru moșie cu păgânii turci și tătari”.

## Cetatea de câmpie

Comana lega memoria voievodului de una dintre marile sale ctitorii. În 1588, înainte de a ajunge domn, Radu Șerban începuse reconstruirea mănăstirii ridicate în 1461 de Vlad Țepeș și ajunse în ruină. Așezământul se afla pe pământ moștenit de la mama sa, la numai 8 km de reședința din Coiani.

Noua mănăstire semăna cu o cetate de câmpie. Avea ziduri de piatră și cărămidă, patru turnuri de apărare și un turn masiv de intrare, folosit și drept clopotniță. Biserica având hramul Sfântului Ierarh Nicolae a fost pictată în 1609. În tabloul votiv, Radu Șerban apare alături de Elina, purtând însemnele domnești.

În timpul domniei sale a fost ridicată, în 1608, și Mănăstirea Cernica, ctitorită de Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. Dincolo de lupte și tronuri pierdute, aceste așezăminte au păstrat urmele unui voievod descris de Matei al Mirelor drept înțelept, viteaz, blând și milostiv, un om căruia nu îi plăceau tulburările și care voia pacea cu fiecare.

Reper cronologic

### Pe scurt, în timp

- 1560Se naște Radu Șerban.
- 1588Începe ridicarea noului așezământ monahal de la Comana.
- 1601Urcă pe tronul Țării Românești cu sprijinul boierilor Buzescu.
- 1602Învinge invazia condusă de Simion Movilă și de tătarii hanului Gazi Ghirai la Teișani.
- 1603Îl învinge pe Moise Székely în prima bătălie de la Brașov.
- 1608În timpul domniei sale este ridicată Mănăstirea Cernica.
- 1609Este pictată biserica Mănăstirii Comana.
- 1610Invazia lui Gabriel Bathory îl obligă să părăsească Târgoviștea.
- 1611Revine în țară, îl învinge pe Gabriel Bathory la Brașov, apoi pierde tronul și pleacă în pribegie.
- 1620Moare la Viena și este înmormântat în Catedrala Sfântul Ștefan.
- 1640Rămășițele sale sunt aduse la Mănăstirea Comana de fiica sa Ancuța.

Surse

### Pe ce se sprijină acest dosar

- [ro.wikipedia.org](https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_%C8%98erban)
- [en.wikipedia.org](https://en.wikipedia.org/wiki/Radu_%C8%98erban)
- [snaccooperative.org](https://snaccooperative.org/ark:/99166/w66m6bzv)
- [genealogics.org](https://www.genealogics.org/getperson.php?personID=I00620900&tree=LEO)
- [observatorul.com](http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=8366)
- [ziartricolorul.ro](http://www.ziartricolorul.ro/asa-va-place-istoria-domnitorul-radu-serban-a-fost-inmormintat-in-catedrala-sf-stefan-din-viena/)

Dosar întocmit pe baza surselor de mai sus, între care articole din Wikipedia, disponibile sub licență Creative Commons Attribution-ShareAlike.

Radu Șerban in Târgoviște Princely Church. Imagine: Dahn, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons.