# De ce a fost interzis Cenaclul Flacăra după tragedia de la Ploiești

> Timp de doisprezece ani, Cenaclul Flacăra a purtat muzica și poezia dintr-un teatru bucureștean până pe stadioanele țării. Busculada din 15 iunie 1985 a curmat brutal fenomenul condus de Adrian Pău...

Publicat: 15 octombrie 2026, 08:03 · Autor: Redacția Istoria · Categorie: [Contemporan](https://istoria.ro/articole/contemporan/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/de-ce-a-fost-interzis-cenaclul-flacara-dupa-tragedia-de-la/ · Publicație: Istoria

![Cristian Buică](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/de-ce-a-fost-interzis-cenaclul-flacara-dupa-tragedia-de-la-1024x684.webp)

În seara de 15 iunie 1985, aproximativ 10.000 de oameni se aflau pe stadionul municipal din Ploiești, unde Cenaclul Flacăra susținea un nou spectacol. A început o furtună, dar reprezentația nu a fost oprită. Un scurtcircuit a întrerupt alimentarea cu energie electrică, iar în mulțime s-a produs o busculadă. Cinci oameni au murit și câteva sute au fost răniți.

Pe scenă cânta trupa FlaPo. Alături se aflau tineri debutanți care așteptau ocazia de a se face cunoscuți. Pentru mulți, ocazia nu a mai venit. A doua zi, Cenaclul Flacăra și muzica folk au fost interzise, iar Adrian Păunescu a fost revocat din funcția de redactor-șef al revistei „Flacăra”. Un fenomen care adunase peste șase milioane de spectatori se încheia după 1.615 spectacole de muzică și poezie.

## O seară de luni devine o mișcare

Cenaclul fusese înființat la 17 septembrie 1973, din inițiativa lui Adrian Păunescu, proaspăt întors din Statele Unite ale Americii și ajuns redactor-șef al revistei „Flacăra”. Denumirea inițială era „Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluționar”, prescurtată apoi la Cenaclul Flacăra.

Primele întâlniri se țineau lunea, după-amiaza sau seara, la Teatrul „Ion Creangă” din București. Poezia domina începutul. Păunescu își recita propriile texte, uneori compuse chiar pe scenă, iar versurile poeților consacrați se întâlneau cu vocile debutanților anonimi. Odată cu răspândirea muzicii folk, centrul de greutate s-a mutat treptat de la poezie spre cântec.

În jurul cenaclului s-au strâns artiști precum Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Valeriu Sterian, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu și Ștefan Hrușcă. Mulți interpreți debutaseră la Club A, înființat în 1969 de studenții Facultății de Arhitectură din cadrul Universității din București. Pentru unii, Cenaclul Flacăra a devenit locul lansării spre scena muzicală românească.

## Libertate artistică sub semnul regimului

În raport cu divertismentul oficial, spectacolele aveau o atitudine rebelă și ofereau muzicii, poeziei și celorlalte forme artistice un spațiu relativ liber, cu mai puțină cenzură directă decât alte canale ale epocii. În același timp, promovau cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și ideologia comunismului național. Ideile occidentale de stânga se amestecau astfel cu naționalismul românesc.

Această tensiune s-a văzut la „Festivalul Primăverii”, organizat la București la 18 martie 1976 și urmărit de peste 8.000 de oameni. Publicul a scandat lozinci naționaliste, inclusiv unele despre anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Alături de asemenea manifestări și de lozincile favorabile regimului ori cultului personalității, arta prezentată pe scenă rămânea relativ puțin îngrădită.

Relația cu puterea nu a fost însă liniară. Între 1973 și 1975 au fost lansați artiști precum Vasile Șeicaru, Gheorghe Gheorghiu și Nicolae Levi, dar opoziția Partidului Comunist Român față de activitatea cenaclului a contribuit la o criză internă. Păunescu se afla singur la conducerea propriu-zisă a revistei „Flacăra” și întâmpina dificultăți în gestionarea tuturor sarcinilor.

## Țara întreagă devine sală de spectacol

Turneele au fost reluate în 1977, când Adrian Păunescu a organizat „turneul omeniei”, în semn de solidaritate cu victimele cutremurului din martie. Cenaclul a ieșit din teatrul bucureștean și a pornit prin țară. Sălile au devenit neîncăpătoare, iar spectacolele s-au mutat și pe stadioane. Începeau de obicei în jurul orei 20 și rareori se încheiau înainte de ora 4.

Programul putea trece de la melodii populare la muzică clasică, folk și rock. Între 1978 și 1979, „Radio cenaclu, valori ale muzicii tinere” a dus cântecele în casele celor care nu își permiteau să participe la spectacole. Influența mișcării a fost deosebit de puternică asupra tinerilor.

Din toamna anului 1980, formația Continental, alcătuită din Nicolae Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zărnescu și Romeo Beianu, a acompaniat întregul spectacol. Cu această formație a fost realizat singurul disc al Cenaclului Flacăra. După plecarea lui Nicolae Enache, grupul s-a transformat în FlaPo, cu Alexandru Zărnescu, Romeo Beianu și Jerry Schwartz, și a acompaniat majoritatea soliștilor și cântecelor de grup. Membrii aveau și un microrecital propriu, interpretând piese internaționale de la The Beatles, Stevie Wonder și Ricchi e Poveri.

În octombrie 1981 au avut loc la Brăila primele orchestrații în direct. Anul 1982 a adus numeroase debuturi, iar turneul desfășurat între 26 noiembrie 1982 și 30 ianuarie 1983 a fost cel mai mare din istoria cenaclului. Tot la începutul anilor 1980, Cornel Diaconu a realizat documentarul „Te salut, generație în blugi!”. Filmul a fost interzis ulterior, dar nu a fost cenzurat sau distrus.

## Apogeul aduce și o rivalitate

La 17 septembrie 1984, când Cenaclul Flacăra împlinea unsprezece ani, revista „Flacăra” a anunțat crearea unei mișcări în același format, fără Adrian Păunescu. „Serbările Scânteii Tineretului”, conduse de Victor Socaciu și aflate sub autoritatea unei ramuri a UTC, au rivalizat pentru scurt timp cu cenaclul.

Viața grupului nu se limita la scenă. Pasionat de fotbal, Păunescu îi întreba pe noii debutanți dacă știau să joace, iar un răspuns afirmativ îi putea privilegia. Exista un sistem intern, cu două echipe formate din membrii cenaclului, și unul extern, în care aceștia întâlneau echipele organizațiilor județene ale UTC. Regulile interziceau folosirea profesioniștilor, dar victoriile cenaclierilor au provocat acuzații de trișare. Echipele adverse au început, la rândul lor, să cheme jucători performanți.

## După ultima noapte

Busculada de la Ploiești a oferit motivul oficial al interdicției. Adrian Păunescu a fost reținut la sediul Județenei de Partid Prahova, iar o parte dintre membrii cenaclului au fost ținuți în autocare și apoi trimiși la București. Printre motivele invocate împotriva mișcării s-a aflat și „profilul moral” al participanților, considerat îndepărtat de modelele promovate de Uniunea Tineretului Comunist.

După dispariția cenaclului, cei mai mulți artiști s-au întors la activitățile lor obișnuite. Unii au revenit pe scenă după prăbușirea regimului comunist, în decembrie 1989, și au încercat o revitalizare sub numele „Totuși, iubirea”, tot sub conducerea lui Adrian Păunescu. Reprezentațiile au continuat, cu întreruperi, cel puțin până în 2001.

La 20 mai 2010, Păunescu, Radu Pietreanu și Axinte au discutat la OTV despre o posibilă relansare. Lipsa resurselor financiare și nesiguranța unor susținători au îngreunat proiectul, dar la 1 august 2010 mai mulți artiști s-au reunit la „Zilele Orașului Năvodari”. Concertul de cinci ore, transmis de OTV, a reprezentat prima colaborare publică a multora dintre ei după mai bine de 25 de ani. Adrian Păunescu a murit la 5 noiembrie 2010, după ce își continuase activitatea literară și publicase poezii mai vechi, cenzurate în timpul regimului comunist.

Reper cronologic

### Pe scurt, în timp

- 1973Adrian Păunescu înființează Cenaclul Flacăra la 17 septembrie.
- 1976Peste 8.000 de oameni participă la „Festivalul Primăverii” din București.
- 1977Turneele sunt reluate prin „turneul omeniei”, dedicat victimelor cutremurului din martie.
- 1978-1979„Radio cenaclu, valori ale muzicii tinere” duce muzica folk în casele publicului.
- 1980Formația Continental începe să acompanieze spectacolele Cenaclului Flacăra.
- 1981La Brăila au loc primele orchestrații în direct ale cenaclului.
- 1982-1983Se desfășoară cel mai mare turneu din istoria Cenaclului Flacăra.
- 1984Este anunțată apariția rivalelor „Serbări ale Scânteii Tineretului”.
- 1985Busculada de la Ploiești provoacă cinci morți și duce la interzicerea cenaclului.
- 1989După prăbușirea regimului comunist, unii artiști revin pe scenă.
- 2010Mai mulți membri se reunesc la Năvodari, după peste 25 de ani de absență.

Surse

### Pe ce se sprijină acest dosar

- [ro.wikipedia.org](https://ro.wikipedia.org/wiki/Cenaclul_Flac%C4%83ra)
- [en.wikipedia.org](https://en.wikipedia.org/wiki/Cenaclul_Flac%C4%83ra)
- [jurnalul.ro](http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/flacara-s-a-stins-intr-o-noapte-558842.html)
- [adevarul.ro](https://adevarul.ro/locale/ploiesti/sfarsitul-dramatic-cenaclului-flacara-30-ani-ultimul-concert-oamenii-fost-striviti-gratiile-otel-fost-morti-sute-victime-1_557d78d3cfbe376e35461c9c/index.html)
- [gsp.ro](https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/tragedia-de-la-ploiesti-cum-s-a-sfirsit-cenaclul-flacara-214400.html)
- [taifasuri.ro](http://taifasuri.ro/taifasuri/la-taifas/3562-adrian-paunescu-parintele-unei-generatii-de-artisti-nr276-sapt24-30-iun-2010.html)

Dosar întocmit pe baza surselor de mai sus, între care articole din Wikipedia, disponibile sub licență Creative Commons Attribution-ShareAlike.

Cristian Buică. Imagine: Liancu, CC0, domeniu public, via Wikimedia Commons.