# Cupele dintr-un mormânt vechi de 3.000 de ani din Iordania păstrează urme de piper negru și pelin

> Echipa condusă de Prudence Sheaves a analizat șapte cupe de la Pella. Compușii identificați oferă indicii despre plantele folosite la înmormântări.

Publicat: 18 octombrie 2026, 18:40 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/cupele-dintr-un-mormant-vechi-de-3-000-de-ani-din-iordania-pastreaza/ · Publicație: Istoria

![Vedere panoramică a excavațiilor din cadrul sitului arheologic Pella](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/cupe-funerare-de-la-pella-1024x683.jpg)

**Compuși asociați cu piperul negru și pelinul au fost identificați în cupe de lut din Mormântul 89 de la Pella, în Iordania. Vasele provin dintr-un mormânt colectiv cu înmormântări datate aproximativ între 1000 și 900 î.Hr., la începutul epocii fierului, acum aproximativ 3.000 de ani.**

Echipa condusă de Prudence Sheaves, de la Universitatea din Sydney, a cercetat șapte dintre aceste vase, potrivit [Archaeology Magazine](https://archaeologymag.com/2026/10/black-pepper-found-in-cups-from-jordan-tomb/). Arheologii deschiseseră mormântul în 1987, iar cupele au rămas în depozit până în 2023, când au fost prelevate probele. În mormânt fuseseră depuse cel puțin 82 de persoane.

## Analizele indică plante locale, dar și ingrediente venite de departe

Cercetătorii au identificat uleiuri și grăsimi vegetale în fiecare cupă analizată. Asocierea substanțelor cu anumite plante rămâne însă provizorie: autorii avertizează că rezultatele trebuie comparate cu standarde de referință, adică probe cunoscute care să permită verificarea identificărilor.

Compușii detectați au oferit mai multe indicii despre ingredientele folosite:

- Piperina, principalul compus al piperului negru, apare în trei cupe. Planta provine din sud-vestul Indiei; boabe de piper fuseseră introduse și în nările mumiei lui Ramses cel Mare.
- Un alt compus corespunde plantei yellow oxeye, răspândită din regiunea egeeană până în Caucaz.
- O altă substanță ar putea proveni fie din valeriană, fie din șofrănel iranian.
- Auraptena corespunde plantei Ferula tingitana, un fenicul de talie mare întâlnit la Pella, pe care beduinii locali îl ard încă drept tămâie.
- Rubiadina indică folosirea roibei.
- Un compus întâlnit în pelin a fost găsit în toate vasele cercetate, iar cinci conțineau și un al doilea indicator chimic al aceleiași plante.

Pornind de la proprietățile halucinogene cunoscute ale pelinului, autorii consideră posibil ca ritualurile funerare să fi inclus și modificarea stării de conștiință. Este o interpretare a rezultatelor chimice, iar identificarea plantelor necesită verificările suplimentare cerute de echipă.

## Urmele de ardere sugerează o singură folosire pentru fiecare cupă

Mormântul conținea peste 200 de obiecte funerare. Dintre cele 90 de piese ceramice, 21 erau cupe cu picior, folosite pentru arderea uleiurilor parfumate. Numărul lor contrastează cu inventarul majorității cimitirelor din aceeași perioadă, unde se găsesc cel mult trei asemenea vase.

Aceste cupe erau singurele vase decorate din mormânt. Fiecare avea urme de ardere pe margine sau în interior.

Pentru că vasele s-au păstrat în mare parte întregi, cercetătorii au ajuns la probe prin piciorul lor gol pe dinăuntru. Au perforat această parte și au măcinat două grame de ceramică de pe partea inferioară a fiecărei cupe. Primele 0,2 grame au fost îndepărtate pentru a evita impuritățile de la suprafață.

Analiza a folosit cromatografie lichidă cu spectrometrie de masă, o metodă de separare și identificare a compușilor. Aceasta acoperă mai multe tipuri de substanțe decât cromatografia gazoasă utilizată în cercetări anterioare asupra cupelor, care detecta mai ales acizi grași.

Aparatul a înregistrat 485 de caracteristici lipidice în modul pozitiv și 178 în modul negativ, două moduri de măsurare. După filtrarea strictă a rezultatelor, echipa a reținut cinci compuși în primul mod și 19 în al doilea.

Nu au fost detectate grăsimi animale sau ceară de albine, aceasta din urmă fiind întâlnită în cupe din alte situri. Lipseau și cetonele cu lanț lung, compuși considerați un indiciu al încălzirii repetate. Autorii interpretează această combinație drept semn că în fiecare cupă a avut loc o singură ardere.

## Trei vase se deosebesc prin compoziție și prin locul depunerii

Analiza statistică a separat trei cupe de celelalte. Fiecare putea fi legată de o anumită persoană îngropată în mormânt:

- Cupa 112062 se afla sub capul Individului 16, o tânără înmormântată cu o plachetă de fildeș reprezentând un vițel de taur și cu mărgele din sticlă neagră.
- Cupa 112025 era asociată Individului 13.
- Cupa 112076 fusese așezată sub capul Individului 8, un tânăr depus cu un pumnal îndoit intenționat și o centură răsucită din bronz, în stil frigian.

Scheletele sugerează că aceste trei persoane s-au numărat printre ultimele îngropate acolo. Potrivit autorilor, fiecare dintre ultimele patru persoane depuse în mormânt avea o cupă de producție locală care conținea substanțe imposibil de atribuit plantelor locale.

## Echipa vede indicii că rutele comerciale au rămas active

Pella fusese un oraș comercial activ până la distrugerea survenită în jurul anului 1150 î.Hr. Ulterior, a predominat viața rurală, în așezări mici. Începutul epocii fierului este adesea descris de cercetători ca o epocă întunecată, marcată de căderea imperiilor, declinul scrierii și restrângerea comerțului la distanță.

Prudence Sheaves și colegii săi consideră că substanțele din cupe pot indica legături între rangul social, ritualurile funerare și schimburile comerciale. În interpretarea lor, unele rute continuau să funcționeze într-o perioadă în care mulți cercetători credeau că deveniseră inactive. Echipa subliniază însă că numărul probelor analizate este mic.

Cercetătorii intenționează să analizeze în continuare cupe provenite din templul și sanctuarele de la Pella.