Cercetătorii au refăcut o interpretare a mirosului unor balsamuri funerare folosite în urmă cu aproximativ 3.500 de ani pentru Senetnay, o femeie importantă de la curtea faraonului Amenhotep al II-lea, după analiza urmelor păstrate în două vase canopice aflate astăzi la Muzeul August Kestner din Hanovra, Germania, potrivit Descopera.ro.
Senetnay a trăit în jurul anului 1450 î.Hr. și a fost doica viitorului faraon Amenhotep al II-lea. Ea a fost înmormântată în Valea Regilor, loc rezervat în principal membrilor familiei regale și persoanelor apropiate curții. Două vase canopice destinate ficatului și plămânilor au fost analizate prin tehnici de cromatografie și spectrometrie de masă.
Analizele au indicat prezența cerii de albine, a unor grăsimi sau uleiuri vegetale, a bitumului și a rășinilor provenite de la arbori, inclusiv din familia pinului și, posibil, rășină de larice, de Pistacia sau dammar. Cercetătorii au arătat că amestecul folosit pentru plămâni era mai complex decât cel destinat ficatului, ceea ce sugerează folosirea unor rețete distincte pentru anumite organe.
După identificarea ingredientelor, echipa a colaborat cu o specialistă în parfumerie pentru a crea o interpretare a mirosului balsamului. Au fost folosite substanțe moderne, sigure pentru public, alese astfel încât să se apropie de profilul aromatic sugerat de analize. Rezultatul a fost descris ca un miros cald și intens, cu note de miere, rășini, lemn și condimente, prezentat într-o expoziție dedicată Egiptului antic la Muzeul Moesgaard din Danemarca, inclusiv prin cartonașe parfumate.
Reconstituirea nu redă exact mirosul original, deoarece nu sunt cunoscute proporțiile tuturor ingredientelor, modul complet de preparare sau felul în care acestea miroseau în urmă cu 3.500 de ani. Este o interpretare olfactivă bazată pe dovezi chimice. În același text sunt amintite și 18 morminte din Egiptul Antic, cu zeci de limbi de aur, descoperite pe coasta Mării Mediterane.
Context
În 2026, proiectele de acest tip au revenit în atenție odată cu dezvoltarea „arheologiei mirosului”, un domeniu care combină chimia, arheologia, istoria și parfumeria. Scopul este înțelegerea felului în care oamenii trecutului foloseau și percepeau substanțele aromatice. În Egiptul antic, acestea erau folosite pe corp, în locuințe, în temple și în ritualurile funerare, iar mirosurile plăcute erau asociate cu puritatea și prezența divină.
Descopera.ro, 20 septembrie 2026.
