# Cel mai mare mormânt xiongnu din Mongolia a păstrat jad, argint și un vas de sticlă posibil roman > Mormântul 160 de la Duurlig Nars conținea 413 obiecte. Analizele chimice vor verifica dacă vasul transparent de sticlă are origine romană. Publicat: 11 noiembrie 2026, 16:02 · Actualizat: 11 noiembrie 2026, 16:02 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/cel-mai-mare-mormant-xiongnu-din-mongolia-a-pastrat-jad-argint/ · Publicație: Istoria ![Vedere aerială mormânt Xiongnu](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/11/mormantul-xiongnu-de-la-duurlig-nars-1024x683.jpg) **Un vas de sticlă cu posibilă origine romană, piese de jad și podoabe de argint se numără printre cele 413 obiecte descoperite în Mormântul 160 de la Duurlig Nars, în provincia Khentii din estul Mongoliei. Arheologii din Coreea și Mongolia au încheiat cercetarea celui mai mare mormânt xiongnu identificat până acum în țară. Muzeul Național al Coreei îl datează între sfârșitul secolului I și secolul al II-lea d.Hr.** Săpăturile au început în 2023 și au durat patru ani, potrivit comunicatului Muzeului Național al Coreei din 6 noiembrie 2026, relatat de [La Brújula Verde](https://www.labrujulaverde.com/en/2026/11/roman-glass-chinese-jade-and-korean-linked-silver-found-in-mongolias-largest-xiongnu-tomb/). Au lucrat împreună echipele muzeului coreean, ale Institutului de Arheologie al Academiei Mongole de Științe și ale Muzeului Național al Mongoliei. Duurlig Nars se află la aproximativ 500 km nord-est de Ulaanbaatar. Cu circa 300 de morminte, este cel mai mare complex funerar xiongnu din estul Mongoliei, conform muzeului coreean. ## Originea romană a vasului va fi verificată în laborator Vasul este făcut din sticlă transparentă și are o toartă. Muzeul Național al Coreei consideră posibilă originea romană a vasului și va verifica ipoteza prin analiza compoziției chimice a sticlei. Intervalul în care este încadrat mormântul cuprinde și domniile împăraților Traian și Hadrian. Alte obiecte au putut fi comparate cu descoperiri din China și Peninsula Coreeană: Un pandantiv pentru harnașamentul unui cal a fost lucrat dintr-o foaie subțire de argint, bătută în formă de tărtăcuță. Seamănă îndeaproape cu piesele din Mormântul 219 de la Seokam-ri, în Pyongyang, dintr-o necropolă, adică un cimitir, a comandamentului chinez Lelang. Exemplarul mongol se deosebește prin cristalul de stâncă montat în centru. Muzeul Național al Coreei păstrează obiecte provenite din mormintele de la Seokam-ri. Lângă pandantiv se găsea o podoabă rotundă de aur. Sub cristalul transparent, meșterii așezaseră o foiță de aur și material roșu și albastru, astfel încât lumina să facă vizibile culorile. Muzeul coreean arată că un asemenea tip de ornament este documentat pentru prima dată într-un mormânt xiongnu. La fundul sicriului erau 15 piese de jad inspirate de discurile bi, obiecte cu un orificiu central folosite în ritualurile funerare ale dinastiei Han. Piesele au forme variate, nu contururi perfect circulare, iar suprafețele poartă motive sculptate foarte fin. Cercetătorii le interpretează ca pe o preluare a ritualului chinez, modificat de comunitatea care l-a adoptat. ## Camera funerară este mai puțin adâncă decât în monumentele comparabile Cu rampa de acces inclusă, Mormântul 160 măsoară aproximativ 73 de metri. Constructorii au săpat terenul în trepte, apoi au umplut spațiul cu nouă straturi de piatră suprapuse. Echipa le-a îndepărtat pe rând și a putut documenta întreaga structură a unui mormânt de elită. Monumentele mari, pătrate și prevăzute cu rampă de acces reprezintă tipul caracteristic de înmormântare al elitei xiongnu. Aici, camera centrală cuprinde două structuri din lemn așezate una în cealaltă, cu sicriul în interior. Deasupra ei fusese îngropată o trăsură lăcuită, un alt obiect care exprima rangul defunctului. În raport cu dimensiunea monumentului, încăperea funerară este mică și se află la o adâncime redusă: aproximativ 14,5 metri, față de 22 de metri în morminte comparabile din centrul Mongoliei. Aceeași particularitate a fost observată în mormintele satelit, adică mormintele secundare din apropiere, cercetate în 2019. Arheologii coreeni sugerează că dimensiunile camerei ar putea reflecta schimbările prin care trecea societatea xiongnu într-o perioadă de declin politic. Este o interpretare propusă de cercetători, nu o legătură demonstrată între arhitectură și pierderea puterii. ## Mormintele completează cronicile scrise de adversarii xiongnu Xiongnu erau o confederație de populații nomade care a dominat stepele Mongoliei din secolul al III-lea î.Hr. până în secolul al II-lea d.Hr. Posibila lor înrudire cu hunii apăruți ulterior în Europa rămâne o întrebare deschisă. Tradiția îi atribuie unificarea lui Modu, ajuns la putere în jurul anului 209 î.Hr. La începutul domniei sale, acesta l-a învins pe Gaozu, primul împărat al dinastiei Han. Între 133 î.Hr. și 89 d.Hr., cele două puteri au purtat o lungă serie de războaie, care au influențat politica chineză timp de două secole. Cronicile chineze consemnează că, în anii 89 și 91 d.Hr., armatele Han și aliații lor i-au lovit puternic pe xiongnu din nord. Xianbei, o altă populație a stepelor, au pătruns apoi în teritoriile acestora. Xiongnu au lăsat puține texte proprii, iar o mare parte a informațiilor despre ei vine din cronicile chineze redactate de adversarii lor. Cercetarea mormintelor aduce astfel dovezi despre obiectele folosite, ritualurile funerare și felul în care elita își exprima poziția socială. Muzeul coreean amintește contactele strânse cu Gojoseon, din Peninsula Coreeană, și cu comandamentul chinez Lelang. Cercetătorii coreeni lucrează în stepele Mongoliei din 1997, inclusiv pentru a înțelege contribuția acestor legături la formarea culturii coreene antice. ## Monumentul a fost folosit din nou În 2019, echipa a cercetat șase morminte satelit ale Mormântului 160 și a găsit ornamente de centură din argint, modelate ca fețe umane. Deasupra movilei funerare a apărut și o înmormântare din secolul al XIII-lea sau al XIV-lea, cu o pălărie din scoarță de mesteacăn. Monumentul fusese astfel reutilizat după aproximativ o mie de ani. Arheologul Gelegdorj Eregzen, de la Institutul de Arheologie al Academiei Mongole de Științe, a realizat fotografiile aeriene ale Mormântului 160 incluse în dosarul pentru patrimoniul mondial. Într-un articol publicat în 2024 în Studia Archaeologica, el amintea că trecuse un secol de la expediția exploratorului rus Piotr Kozlov, care cercetase marile morminte aristocratice xiongnu de la Noyon Uul. La momentul articolului erau cunoscute 14 situri cu asemenea monumente. În iulie 2026, UNESCO a înscris complexele funerare ale nobilimii xiongnu în patrimoniul mondial, în timpul celei de-a 48-a sesiuni desfășurate la Busan, în Coreea de Sud. Duurlig Nars se numără printre siturile incluse. Muzeul coreean leagă o parte din sprijinul științific al înscrierii de cele trei decenii de cercetări comune. La 21 august 2026, președintele Mongoliei, Ukhnaagiin Khürelsükh, a vizitat șantierul. Potrivit comunicatului muzeului coreean, era prima vizită a unui președinte mongol la o săpătură arheologică. Acesta a descris colaborarea drept un simbol al prieteniei și cooperării dintre cele două țări și popoarele lor. ## Obiectele și probele biologice intră în etapa analizelor Întreaga săpătură a fost înregistrată tridimensional pentru realizarea de conținut digital. Rezultatele au fost prezentate pentru prima dată pe 6 și 7 noiembrie 2026, la cel de-al 50-lea congres național al Societății Arheologice Coreene, înaintea publicării raportului complet. Obiectele urmează să fie trimise în Coreea în cursul anului 2026 pentru conservare și analize. La această etapă vor participa, ca stagiari, doi cercetători mongoli. Din sicriu au fost prelevate dinți și fire de păr. Analizele ADN, care examinează materialul genetic, vor urmări stabilirea sexului și vârstei persoanei îngropate, precum și eventuala înrudire cu persoanele din mormintele satelit.