Blocul monument istoric de pe strada Londra nr. 18, din cartierul Dorobanți al Bucureștiului, așteaptă certificatul de urbanism necesar consolidării, deși proprietarii sunt dispuși să plătească lucrările. Construit inițial între 1926 și 1929, imobilul este încadrat în clasa I de risc seismic. Echipa coordonată de arhitectul Marian Lazăr lucrează de aproape un an la proiect, fără documentul care permite continuarea avizării și autorizării.
Clădirea face parte din ansamblul istoric „Blocurile Reșița”, iar etajele superioare au fost adăugate în 1946, potrivit Adevărul.ro. Încadrarea seismică provine dintr-o expertiză realizată în 1993. Investigațiile recente asupra structurii au condus echipa actuală de proiectare la o soluție diferită de cea recomandată atunci.
Investigațiile recente susțin o intervenție cu mai puține demolări
Expertiza veche prevedea demolarea unor pereți și construirea unor diafragme noi din beton armat, adică pereți structurali. Aplicarea acestei soluții ar presupune o organizare complexă a șantierului, explică Marian Lazăr.
Scanarea tridimensională a spațiilor și testele pe materiale au arătat că unele elemente structurale au caracteristici mai bune decât se estima în urmă cu trei decenii. Proiectanții propun să întărească pereții interiori prin cămășuiri, straturi de beton aplicate pe acești pereți. Astfel, urmăresc să evite demolările ample și intervențiile asupra elementelor arhitecturale valoroase.
Documentația tehnică indică un cost al proiectării de aproximativ 60.000 de euro și estimează consolidarea propusă la câteva sute de mii de euro. Marian Lazăr precizează că nu există încă un deviz final pentru intervenția propusă. Comparația cu intervenția recomandată în vechea expertiză aparține echipei actuale de proiectare.
„Am făcut o analiză comparativă între ce presupune expertiza din ’93 și atunci acolo valoarea consolidării s-ar ridica mult peste două-trei milioane de euro, din simplul motiv că presupune o organizare mult mai greoaie, adică presupune evacuarea cel puțin parțială a imobilului, pentru că presupune demolare de pereți pentru construcția unor diafragme noi”, a declarat arhitectul Marian Lazăr pentru Adevărul.ro.
„Nu se justifică, pentru clădirea aceasta, să se refolosească măsurile dintr-o expertiză făcută acum 33 de ani”, a mai spus Lazăr.
Documentația tehnică arată că, după executarea lucrărilor propuse și evaluarea corespunzătoare, clădirea ar putea fi scoasă din clasa I de risc seismic.
Reparațiile la acoperiș au acord, dar consolidarea cere alte documente
Degradările exterioare au dus și la demersuri separate de proiectul general de consolidare. Etapele consemnate pentru clădire sunt:
- O evaluare tehnică din decembrie 2025 a identificat probleme la acoperiș, la cornișe, la elementele proeminente din partea superioară a fațadei și la sistemul de evacuare a apelor pluviale.
- În martie 2026, Direcția pentru Cultură a dat în scris acordul pentru reparații locale la acoperiș, nu și pentru consolidarea structurală a întregului imobil.
- La 6 august 2026, Poliția Locală a Capitalei a transmis asociației de proprietari că are obligația să facă lucrări de întreținere, reparații și consolidare. Dacă nu le efectuează, riscă amenzi între 1.000 și 5.000 de lei.
- La 20 august 2026, asociația a depus la Primăria Capitalei o cerere de autorizare în regim de urgență pentru consolidare și pentru repararea elementelor exterioare ale clădirii. Cererea a fost înregistrată cu numărul 140955.
Marian Lazăr spune că au existat deja incidente provocate de desprinderea unor materiale. Degradările pot pune în pericol trecătorii. În paralel cu solicitarea pentru exterior, proiectanții încearcă să obțină documentele necesare procedurii generale de consolidare.
Arhitectul pune întârzierile și pe seama procedurilor administrative
Experiența lui Marian Lazăr cu răspunsurile scrise ale administrației depășește cazul acestui imobil: „Un răspuns în scris de la Primăria București vine, de regulă, în luni de zile. Chiar și șase luni. Uneori un an, alteori doi ani. Asta vă spun din propria mea experiență ca arhitect”, a explicat el.
Arhitectul invocă termene de răspuns de 15 zile, 30 de zile sau 7 zile, în funcție de situație, și susține că acestea nu sunt respectate. El pune întârzierile atât pe seama volumului de solicitări, cât și a procedurilor administrative, nu exclusiv a funcționarilor.
Lazăr spune că unii proprietari renunță la demersurile legale când află că autorizarea unei renovări ar putea dura mai mult decât își permit să aștepte.
Inteligența artificială ar prelua analiza preliminară, nu decizia specialiștilor
Marian Lazăr propune digitalizarea documentațiilor și introducerea unor instrumente de inteligență artificială în activitatea administrației: „Primăria ar avea posibilitatea să folosească programe bazate pe inteligență artificială și să emită răspunsuri mult mai rapid”, a afirmat arhitectul.
El descrie cum ar putea fi prelucrate documentele depuse electronic: „În momentul în care sunt scanate și încărcate electronic, poți să le pui la dispoziția unui program cu inteligență artificială să le analizeze, să facă un rezumat în câteva minute și tu, ca funcționar, să nu mai trebuiască să stai zile să răsfoiești dosare fizic”, a detaliat Lazăr.
În această propunere, cazurile complexe și deciziile dificile ar rămâne în responsabilitatea specialiștilor și a comisiilor de specialitate. Verificările tehnice și juridice ar fi păstrate. Arhitectul consideră că digitalizarea ar putea simplifica și colaborarea dintre instituțiile care avizează același proiect.
Restaurarea integrală este un scenariu distinct de consolidare
Pentru readucerea întregului imobil la valoarea arhitecturală inițială, Marian Lazăr estimează orientativ o investiție de aproximativ 10 milioane de euro. Suma privește un scenariu ipotetic de restaurare integrală, separat de intervenția structurală propusă în prezent.
Arhitectul consideră că legislația ar trebui să distingă mai clar restaurările de amploare de intervențiile punctuale de întreținere. Proprietarii ar putea astfel preveni degradarea monumentelor înainte ca acestea să necesite investiții foarte mari.
„Legislația în materie de protecție și restaurare a monumentelor istorice ar trebui actualizată, iar procedurile ar trebui simplificate pe spețe locale”, a adăugat el.
În opinia lui Lazăr, protejarea patrimoniului trebuie să permită și folosirea clădirilor în condițiile actuale, fără afectarea valorii istorice și arhitecturale. Pentru proiectul de pe strada Londra, continuarea procedurii generale de avizare și autorizare depinde de obținerea certificatului de urbanism.
