# Arheologii au găsit la Păuleni-Ciuc o figurină feminină din lut de aproximativ 6.000 de ani

> Figurina atribuită culturii Cucuteni a fost modelată din două bucăți de lut și arsă. Muzeul cercetează situl Dâmbul Cetății din 1999.

Publicat: 21 octombrie 2026, 07:25 · Actualizat: 21 octombrie 2026, 07:25 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/arheologii-au-gasit-la-pauleni-ciuc-o-figurina-feminina-din-lut/ · Publicație: Istoria

![Figurină din lut la Păuleni-Ciuc](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/figurina-de-la-pauleni-ciuc-1024x683.webp)

**O figurină feminină din lut, cu o vechime estimată de specialiști la circa 6.000 de ani, a fost găsită la situl „Dâmbul Cetății”, în [Păuleni-Ciuc](https://istoria.ro/arheologii-au-gasit-la-pauleni-ciuc-o-statueta-feminina-de-aproximativ/), județul Harghita. Descoperirea aparține arheologilor Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe.**

Muzeul a anunțat pe Facebook împrejurările descoperirii, încadrarea culturală și felul în care a fost lucrată statueta, o reprezentare a formei umane: „Campania arheologică din 2026 de la Păuleni-Ciuc 'Dâmbul Cetății' a început cu o descoperire din prima zi. Colegii noștri arheologi au reluat săpăturile în situl de pe Dâmbul Cetății, iar prima descoperire din acest an este o mică statuetă antropomorfă (idol feminin), din Eneolitic, aparținând culturii Cucuteni (4500-4050 î.Hr.). Modelată din două bucăți de lut lipite, statueta a fost apoi arsă. Condițiile de mediu au făcut ca aceasta să se crape în zona lipiturii. Datorită artei modelării obiectelor din lut, cucutenienii sunt cunoscuți drept cei mai iscusiți meșteri ai Europei eneolitice”, se arată în postarea instituției.

## Cercetările au identificat urmele mai multor culturi preistorice

Situl de la Dâmbul Cetății era semnalat încă de la finele secolului al XIX-lea. Primele săpături i-au aparținut arheologului Szekely Zoltan, în cea de-a doua jumătate a secolului XX.

MNCR cercetează Dâmbul Cetății din 1999. Vestigiile se întind din mileniul al V-lea până în mileniul al II-lea î.Hr. și aparțin acestor culturi preistorice:

- Cucuteni-Ariușd-Tripolie;
- Bodrogkeresztur;
- Coțofeni;
- Costișa;
- Wietenberg.

Reprezentanții Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni explică ce informații au adus cercetările desfășurate aici: „Acesta este unul dintre cele mai importante și complexe situri arheologice din Transilvania. Săpăturile sistematice realizate de-a lungul deceniilor au scos la iveală locuințe, unelte, arme, obiecte de cult și o cantitate impresionantă de ceramică pictată, oferind istoricilor detalii prețioase despre comunitățile preistorice din zona depresionară a Ciucului”.

Ministerul Culturii asigură fondurile pentru săpăturile de la Păuleni-Ciuc prin programul național destinat finanțării cercetării arheologice sistematice.

## O altă statuetă a fost găsită lângă Sfântu Gheorghe

În apropiere de Sfântu Gheorghe, lucrările pentru extinderea infrastructurii edilitare au prilejuit, tot în 2026, cercetări arheologice preventive și descoperirea unei alte statuete din lut. Această piesă are peste 7.500 de ani.

Arheologul Dan-Lucian Buzea a precizat că acolo au fost identificate urmele unei așezări neolitice atribuite culturii Starcevo-Criș, cu datarea între 5800 și 5500 î.Hr. Cultura se numără printre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei.

Piesa feminină, de aproximativ 6 centimetri, se afla într-o locuință cu o vechime de peste șapte milenii. În jurul ei erau cioburi de vase, cărbune și resturi de lut ars.

Despre aspectul acestei piese, arheologul Dan Buzea a declarat pentru Agerpres: „Este o statuetă modelată din lut, o statuetă, să spunem așa, tip coloană, foarte interesantă, cu trăsături, cu ochi reliefați, cu moț, cu un pic de coafură relevată prin niște mici incizii în zona podoabei capilare, cu brațe stilizate, sâni, deci o piesă deosebit de importantă și unică în felul ei, pentru că nu mai sunt multe piese de acest gen”.

Statueta ar fi putut servi unui ritual, ca ofrandă sau amuletă, ori ar fi putut fi asociată fertilității sau protejării locuinței. Specialiștii MNCR au inițiat procedurile de clasare a piesei descoperite lângă Sfântu Gheorghe în categoria Tezaur.

**Citește și:**

- [Arheologii au găsit la Agrigento un cartier grec distrus în asediul cartaginez din 406 î.Hr](https://istoria.ro/arheologii-au-gasit-la-agrigento-un-cartier-grec-distrus-in-asediul/)