# Arheologii au găsit la Agrigento un cartier grec distrus în asediul cartaginez din 406 î.Hr

> Două suprafețe de câte 10 × 10 metri au dezvăluit zidurile de la Case Montana. În Kolymbethra apar noi indicii despre un bazin artificial.

Publicat: 15 octombrie 2026, 18:18 · Actualizat: 15 octombrie 2026, 18:18 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/arheologii-au-gasit-la-agrigento-un-cartier-grec-distrus-in-asediul/ · Publicație: Istoria

![Activități de cercetare arheologică pe platoul de lângă templele din Agrigento](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/cartier-antic-akragas-1024x683.jpg)

**Ziduri solide și clădiri prăbușite ale unui cartier din secolul al V-lea î.Hr. au fost descoperite pe platoul Case Montana, lângă templele grecești din Agrigento, pe coasta sudică a Siciliei. Cartierul, necunoscut până acum, aparținea orașului antic Akragas. Cercetătorii leagă distrugerea construcțiilor de asediul cartaginez din 406 î.Hr.**

Echipa este condusă de Claudia Lambrugo, profesoară la Universitatea din Milano, împreună cu Maria Concetta Parello, arheologă a Parcului. Parcul a anunțat descoperirile într-o notă despre cercetările actuale, relatează [La Brújula Verde](https://www.labrujulaverde.com/en/2026/10/archaeologists-find-a-lost-greek-neighborhood-in-sicily-destroyed-when-carthage-besieged-the-city-2400-years-ago-and-evidence-of-a-giant-artificial-fish-pond/).

Pe platou au fost deschise două suprafețe de săpătură, fiecare de 10 × 10 metri. Dărâmăturile căzute peste vestigii le-au păstrat bine: prăbușirea unei clădiri poate acoperi podelele și obiectele din interior, protejându-le mai bine decât abandonarea treptată a unei case.

Parcul nu precizează încă la ce erau folosite clădirile sau cât de întins era cartierul.

Cercetarea se desfășoară de trei ani atât pe Case Montana, cât și în valea Kolymbethra, între livezi de măslini și portocali. Alături de cartier, celelalte două direcții ale campaniei sunt amenajările pentru apă din albia unui curs de apă și degajarea galeriei subterane Ipogeo Nuovo.

## Asediul a încheiat o perioadă de prosperitate a orașului

Akragas fusese întemeiat în jurul anului 580 î.Hr. de coloniști veniți din Gela, un alt oraș grec de pe coasta sudică a Siciliei. Un secol și jumătate mai târziu, se număra printre cele mai bogate orașe ale lumii grecești. Poetul Pindar îl considera cel mai frumos dintre orașele muritorilor.

În 406 î.Hr., o armată a Cartaginei, puterea nord-africană care avea să lupte ulterior cu Roma, și-a așezat tabăra în fața zidurilor. Comandantul se numea Hannibal, dar era altul decât cel care avea să traverseze Alpii aproape două secole mai târziu. Istoricul grec Diodor din Sicilia relatează că asediul a durat luni și s-a încheiat prin evacuarea și jefuirea orașului.

În apropierea platoului, cercetările anterioare identificaseră și vestigiile unei zone sacre abandonate devreme. Fundația Italiană pentru Mediu (FAI) plasează probabil acest abandon după atacul cartaginez.

Arheologii nu au stabilit dacă zona sacră și cartierul au fost afectate în același episod.

## Canalele din vale întăresc ipoteza unui bazin artificial

Pe fundul văii Kolymbethra, îndepărtarea vegetației din albie a scos la vedere canale de drenaj, pentru evacuarea apei, și alte canale tăiate în stâncă. Piatra este un calcar cochilifer, format din cochilii și nisip compactate, suficient de moale pentru a fi cioplit.

Parcul pune aceste amenajări în legătură cu barajul lacului artificial Kolymbethra. Interpretarea rămâne la nivel de indicii, nu de confirmare a identificării bazinului antic în această vale.

Primul argument material apăruse în campania din 2024: un zid construit din blocuri de piatră, cu lățimea de 6,5 metri. Dimensiunea și soliditatea lui i-au făcut pe cercetători să propună identificarea cu barajul marelui rezervor. Descoperirile actuale susțin aceeași ipoteză.

Nu se știe încă dacă zidul și noile amenajări aparțin unui singur baraj sau unor faze diferite de construcție.

Numele Kolymbethra înseamnă bazin în greacă. Diodor din Sicilia, istoric grec care a scris în secolul I î.Hr., îl descria în relatarea sa despre splendoarea Akragasului înaintea asediului: „În acea vreme exista și un bazin artificial în afara orașului, cu o circumferință de șapte stadii și o adâncime de douăzeci de coți; în el aduceau apă și, printr-o amenajare ingenioasă, creșteau o mulțime de pești de toate soiurile pentru ospețele lor publice, iar alături de pești își petreceau timpul lebede și o mulțime de păsări de tot felul, astfel că bazinul era o priveliște foarte plăcută.”

Diodor vorbește despre bazin la trecut, ceea ce sugerează că acesta ar fi putut să nu mai existe în aceeași formă când istoricul și-a scris lucrarea. Săpăturile ar putea lămuri când și de ce a dispărut.

Stadiul era o unitate grecească de lungime, iar cotul corespundea aproximativ distanței dintre cot și vârful degetelor. Dimensiunile din relatare sunt echivalate cu o circumferință de aproximativ 1,2-1,3 kilometri și o adâncime de circa 9 metri. În jurul bazinului s-ar fi putut merge pe jos aproximativ un sfert de oră, iar adâncimea era comparabilă cu înălțimea unei clădiri cu trei etaje.

Tradiția atribuie amenajarea lui Theron, conducătorul Akragasului, după victoria asupra Cartaginei la Himera, în 480 î.Hr. Theron era un tiran în sensul grec al termenului, un conducător care deținea puterea prin forță, nu prin moștenire. O mare parte a muncii este atribuită prizonierilor cartaginezi capturați în acea bătălie.

## Galeriile păstrează urmele mai multor utilizări

La mică distanță continuă curățarea Ipogeo Nuovo, descoperit în decembrie 2023. Un hipogeu este un spațiu săpat sub pământ. Galeria a avut succesiv trei utilizări:

- La început, a fost un canal pentru apa subterană.
- Ulterior, a servit drept adăpost pentru animale.
- În secolul al XIX-lea, a fost folosită pentru lucrări agricole.

Sub Agrigento există numeroase galerii care aduceau odinioară apă în oraș. Sunt cunoscute drept apeductele feaciene, după arhitectul care, potrivit lui Diodor, le-ar fi proiectat.

Un tronson accesibil vizitatorilor este Ipogeo di Porta V. Are aproximativ 185 de metri lungime și trei intrări, dintre care două se află chiar în Kolymbethra.

Pentru studierea vechimii galeriilor, echipa a prelevat probe din speleoteme, formațiuni minerale precum stalactitele și stalagmitele, care cresc prin depuneri aduse de picăturile de apă. Analizele de laborator urmăresc să stabilească momentul formării lor, oferind astfel indicii despre vârsta spațiilor subterane.

## Cercetarea terenului va continua cu probe de sol în 2027

Formarea și transformările reliefului sunt studiate de Andrea Zerboni, profesor la Universitatea din Milano, și de Eleonora Regattieri, cercetătoare la Consiliul Național al Cercetării din Italia (CNR), la Pisa. Pentru 2027 sunt prevăzute carotaje: extragerea unor cilindri lungi de sol, în care pot fi citite straturile de sedimente.

La săpături participă 33 de studenți și cursanți postuniversitari, coordonați de Lambrugo și de profesorul Alessandro Pace. Misiunea este susținută de FAI, fundația privată care administrează grădina Kolymbethra din 1999, și face parte dintr-un proiect de cinci ani promovat de Roberto Sciarratta, directorul Parcului.

La încheierea primei campanii, în octombrie 2024, FAI, Parcul și Universitatea din Milano au semnat un acord pentru organizarea anuală a săpăturilor. Actuala campanie, a treia, se încheie la 24 octombrie.

**Citește și:**

- [Arheologii au găsit la Păuleni-Ciuc o statuetă feminină de aproximativ 6.000 de ani](https://istoria.ro/arheologii-au-gasit-la-pauleni-ciuc-o-statueta-feminina-de-aproximativ/)