# Arheologii au găsit în Spania cel puțin 120 de inscripții latine, un record pentru peșterile romane

> Textele de pe pereții și tavanul sanctuarului Cova Dones indică venerarea zeiței Domina și participarea femeilor la ritualurile romane.

Publicat: 20 octombrie 2026, 21:10 · Autor: Andrei Dobrescu · Categorie: [Descoperiri](https://istoria.ro/articole/descoperiri/index.html.md) · Pagina web: https://istoria.ro/arheologii-au-gasit-in-spania-cel-putin-120-de-inscriptii-latine/ · Publicație: Istoria

![Cercetarea inscripțiilor latine](https://istoria.ro/wp-content/uploads/2026/10/inscriptii-latine-cova-dones-1024x683.webp)

**Pe pereții și tavanul unei încăperi din peștera Cova Dones, în Spania, arheologii au identificat cel puțin 120 de inscripții latine. Cercetătorii atribuie majoritatea textelor secolelor I-II d.Hr. Literele sunt atât de greu de distins cu ochiul liber, încât echipa a recurs la înregistrări fotografice de înaltă rezoluție pentru a le cerceta.**

Descoperirea aparține proiectului DONARQ, coordonat de Aitor Ruiz-Redondo, de la Universitatea din Zaragoza și Universitatea din Southampton, împreună cu Virginia Barciela, de la Universitatea din Alicante. Anterior erau cunoscute aproximativ 15 inscripții, potrivit [Phys.org](https://phys.org/news/2026-10-largest-roman-cave-inscriptions-spain.html).

Fotogrammetria de înaltă rezoluție, o metodă de înregistrare și măsurare prin fotografii, a făcut vizibile texte care scăpaseră observației. Tot ea a permis separarea unor inscripții pe care cercetătorii le consideraseră până atunci fragmente ale aceluiași text.

Numărul lor face din Cova Dones cea mai mare colecție cunoscută de inscripții latine dintr-o peșteră a Imperiului Roman. Până acum, primul loc îl ocupa sanctuarul de la La Griega, cu 107 inscripții. Dintre acestea, numai una menționează un nume feminin. Nume de femei apar și în alte peșteri, dar sunt rare în comparație cu cele ale bărbaților care făceau dedicații.

## Inscripțiile identifică zeița venerată în peșteră

Studierea inscripțiilor, numită analiză epigrafică, s-a desfășurat în mai și iunie. Un grup de texte votive, adică dedicații religioase, a permis identificarea cultului practicat aici.

Silvia Alfayé, conferențiară de istorie antică la Universitatea din Zaragoza, explică rezultatul într-o declarație redată în traducere: „Datorită unui grup de cinci inscripții votive, putem afirma acum cu certitudine că, în perioada romană, în interiorul peșterii se desfășura un cult dedicat unei zeițe numite cu reverență Domina («Doamna») și că femeile jucau un rol activ în acest cult. Această zeiță avea un epitet specific, posibil legat de apă, a cărui lectură definitivă este în curs de studiu.”

Sergio García-Dils, lector la UNED-Seville și director al Școlii Spaniole de Speologie, consideră că gruparea dedicațiilor într-un singur sector sugerează un cult organizat, consacrat unei divinități anume, cu un nume de cult propriu.

Lecturile preliminare mai sugerează că unele femei și-ar fi înscris singure făgăduințele religioase, fără să apeleze la cineva care să scrie în locul lor. Participarea feminină evidențiată aici este neobișnuită pentru societatea romană.

## Bazinele naturale păstrează obiecte depuse ca ofrande

Încăperea care concentrează textele a primit de la cercetători numele de Sanctuarul Roman. Descoperită în 2024, se află la peste 200 de metri sub suprafață. Pe podea, depunerile minerale au format bazine naturale care rețin apa din sistemul peșterii; acestea par să fi fost folosite pentru depunerea ofrandelor.

În timpul cercetărilor recente, arheologii au înregistrat obiectele rămase pe locul lor:

- două inele;
- o brățară;
- vase în formă de potir;
- fusaiole, piese folosite la fus pentru lucrul firelor textile;
- fragmente ceramice;
- resturi animale;
- alte materiale arheologice.

Acestora li se adaugă moneda romană din timpul împăratului Claudius, găsită în campania din 2024. Păstrarea împreună, în locurile originale, a obiectelor și a inscripțiilor de pe stâncă este excepțional de rară într-un sanctuar roman subteran.

Numeroasele fusaiole indică depunerea unor fusuri ca ofrande, unelte asociate tradițional femeilor în Antichitate. Virginia Barciela le pune în legătură cu participarea feminină atestată de inscripții.

În interpretarea ei, numele ar putea păstra amintirea unei asocieri îndelungate cu femeile sau cu ființe supranaturale feminine.

## Cercetarea continuă într-un loc folosit de-a lungul mileniilor

Înaintea descoperirilor romane, Cova Dones atrăsese atenția prin cel mai mare ansamblu de artă rupestră paleolitică din estul Peninsulei Iberice, adică reprezentări realizate pe suprafețele stâncoase ale peșterii.

Despre folosirea îndelungată a locului, conducătorul proiectului Aitor Ruiz-Redondo a explicat, într-o declarație redată în traducere: „Fiecare nouă descoperire întărește ideea că Cova Dones a fost un loc de referință pentru comunitățile care au locuit în această regiune de-a lungul a mii de ani, poate datorită sursei sale permanente de apă, caracterului aparte al peisajului său subteran sau accesibilității sale.”

Referindu-se la componența echipei de cercetare, el a adăugat, tot în traducere: „Succesiunea descoperirilor făcute în ultimii ani este rezultatul direct al includerii continue a unor noi specialiști și discipline în echipa de cercetare și, în același timp, demonstrează valoarea acestei abordări, care ne permite să dezvăluim dimensiuni cu totul noi ale sitului.”

O parte însemnată a peșterii urmează să fie cercetată în detaliu, iar studiul multor inscripții continuă. Pentru 2026 este planificat și un program amplu de conservare și prezentare publică, cu instrumente noi pentru cercetare și accesul publicului, inclusiv posibilitatea unor vizite virtuale imersive.