2018, Marșul Centenarului care a legat Alba Iulia de Chișinău

Centenary March. Imagine: Paulwalsh13, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

La 1 iulie 2018, în fața Catedralei Încoronării din Alba Iulia, autorități locale și civili au aprins Flacăra Unirii. Sute de participanți veniți din România și Republica Moldova purtau torțe. În Piața Tricolorului au desfășurat un drapel românesc lung de 100 de metri, apoi au pornit spre Chișinău.

Înaintea lor se întindeau 1.300 de kilometri, împărțiți în 11 etape. În urma lor trebuiau să rămână întâlniri în 300 de orașe și sate, locuri legate de Marea Unire și de Primul Război Mondial, dar și semnături pentru lansarea unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Acesta era obiectivul final declarat al manifestației.

Flacăra pornește din Alba Iulia

Marșul Centenarului Marii Uniri a fost organizat de George Simion și de organizații non-guvernamentale din România și Republica Moldova reunite sub numele Alianța pentru Centenar. La organizare a participat și Acțiunea 2012. Alba Iulia fusese aleasă drept punct de plecare deoarece aici Ferdinand I fusese proclamat rege al României Mari.

Prima etapă, desfășurată între 1 și 5 iulie, a trecut prin Teiuș, Unirea, Turda și Cluj-Napoca, înainte de a se încheia la Căianu Mic. La 3 iulie, după Teiuș, Aiud, Decea și Unirea, participanții au ajuns în satul Dumbrava, au vizitat Mănăstirea Dumbrava, apoi au intrat în Turda. Acolo s-au oprit la Mănăstirea Mihai Vodă, aflată lângă Obeliscul lui Mihai Viteazul.

În seara de 4 iulie, marșul a ajuns la Cluj-Napoca. Participanții au fost primiți la Catedrala Adormirea Maicii Domnului de mitropolitul Andrei Andreicuț, apoi s-au oprit în Piața Unirii, după primii 100 de kilometri. Reprezentanți ai municipalității i-au întâmpinat, iar participanții au oferit trecătorilor steaguri tricolore și alte simboluri. A doua zi, etapa s-a încheiat la Căianu Mic, unde localnicii le-au oferit ajutor.

Ploaia și drumul dintre comunități

Pe 7 iulie, Flacăra Unirii a fost predată participanților din etapa a doua. Traseul continua prin Cămărașu, Crăiești, Reghin și Târgu Mureș, până la Bahnea. Ploile torențiale au însoțit trecerea prin Lechința, Sărmășel-Gară, Satu Nou și Silivașu de Câmpie. Primari și preoți ortodocși au sprijinit grupul, oferind asistență pe drum.

Adrian Balica, un bărbat de 73 de ani din Grătiești, Republica Moldova, era atunci cel mai vârstnic participant. La Fărăgău, oamenii au mers împreună până în centrul satului, au cântat și au discutat timp de două ore cu localnicii. La Reghin, primirea a cuprins fanfare, dansuri tradiționale, pâine și sare.

Pe 10 iulie, marșul a intrat în Târgu Mureș. Cetățeni și membri ai mai multor asociații s-au alăturat participanților, iar consiliul local le-a oferit hrană și cazare. Până la 13 iulie, grupul ajunsese la Bahnea, de unde Flacăra Unirii urma să plece mai departe.

Trei autobuze în culorile tricolorului

Etapa a treia a trecut prin Sighișoara, Dumbrăveni, Mediaș și Copșa Mică, având ca destinație Sibiul. La Sighișoara, participanții au vizitat centrul istoric și au rămas peste noapte la un liceu. Lor li s-au alăturat trei autobuze trimise de Primăria Iași, câte unul albastru, galben și roșu. Reunite sub numele Caravana Unirii, vehiculele deveniseră muzee mobile, cu imagini din Primul Război Mondial și din timpul Marii Uniri.

Drumul nu a fost lipsit de probleme organizatorice. Jurnalistul Dan Coțcaru a criticat petrecerile și consumul de alcool, faptul că autobuzele erau neglijate și lipsa informațiilor transmise șoferilor. La Slimnic, un participant care băuse și credea că bagajul îi fusese furat a amenințat un șofer; după o jumătate de oră, bagajul a fost găsit, iar situația s-a calmat. Manifestația, organizată de tineri voluntari cu donații private și fără o finanțare amplă, a primit astfel și critici punctuale.

La Copșa Mică, după aproximativ 32 de kilometri parcurși în acea zi, autoritățile au pregătit cina, iar pompierii au oferit un loc pentru înnoptare. Pe 17 iulie, în jurul prânzului, participanții au ajuns la Sibiu. Aveau deja 300 de kilometri în urmă. La Catedrala Sfânta Treime au primit binecuvântarea preotului Constantin Necula, apoi au mers spre Piața Mare. Mitropolia Ardealului le-a oferit camere pentru noapte, iar voluntarilor li s-au cerut apă, hrană, saci de dormit și încălțăminte.

Peste Carpați, spre est

La 18 iulie a început etapa dintre Sibiu și Curtea de Argeș. Participanții au ajuns la Turnu Roșu, apoi au traversat Carpații prin Valea Oltului, pe un drum ale cărui condiții îl făceau riscant pentru pietoni. Mulți purtau veste reflectorizante. Au trecut prin Brezoi, Tuțulești și Mănăstirea Cozia, iar întârzierile i-au obligat să plece repede chiar și din locurile unde fuseseră bine primiți.

Pe 21 iulie, la Fedeleșoiu, localnicii le-au oferit mâncare, apă proaspătă și flori. În aceeași zi au intrat în Râmnicu Vâlcea, unde autobuzele Caravanei Unirii prezentau deja expoziția despre Marea Unire. Poliția a verificat dacă marșul reprezenta vreo formă de propagandă.

A doua zi, etapa s-a încheiat la Curtea de Argeș, după aproximativ 450 de kilometri parcurși de la Alba Iulia. Participanții au mers de la Biserica Domnească la catedrală, unde preotul Adrian Enache le-a vorbit despre mormintele lui Neagoe Basarab, Carol I, Ferdinand I, Elisabeta și Maria. Primarul și viceprimarul au oferit cazare, iar Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a donat hrană.

Marșul a continuat prin Târgoviște, Cerașu, Ojdula, Tecuci, Vaslui și Iași. Traseul a traversat Munții Carpați în trei zone și a inclus Cimitirul Eroilor din Tabla Buții, Parcul Natural Putna – Vrancea, Soveja, Mărăști și Mărășești. În general, participanții mergeau între 20 și 30 de kilometri pe zi. Numărul lor varia de la câteva zeci la câteva sute, în funcție de regiune. Întâlnirile cu autoritățile au fost însoțite de spectacole, proiecții de film, seri de chitară, cântece patriotice, focuri de tabără și lansări de lampioane.

Frontiera care a oprit coloana

Ultima etapă, dintre Iași și Chișinău, era programată între 26 august și 1 septembrie. La 27 august 2018, participanții nu au avut probleme cu Poliția de Frontieră Română, dar autoritățile moldovenești le-au refuzat intrarea, invocând deranjarea ordinii publice în zona de frontieră.

Blocajul a durat două zile. După ce România a cerut explicații, participanților li s-a permis să intre în Republica Moldova. George Simion a fost însă întors în România fără o explicație clară. Inițial, interdicția sa fusese stabilită pentru 24 de ore; după ce a încercat din nou să intre, durata ei a devenit de două luni.

Coloana a continuat prin Ungheni, Călărași, Sadova, Lozova și Strășeni. La 1 septembrie 2018, după două luni de mers, Marșul Centenarului a ajuns la Chișinău. Mii de oameni l-au întâmpinat, iar drumul început în fața Catedralei Încoronării s-a încheiat printr-o manifestație de amploare în Piața Marii Adunări Naționale.